Tartorul Operei clujene, Marius Budoiu, doborât de Vrăsmaș

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea rezultatelor concursului prin care Marius Budoiu a obținut funcția de director al Operei Române Cluj-Napoca. Anterior, judecătorul Gabriel Năsui, de la Curtea de Apel Cluj, a decis să respingă acţiunea prin care Ioan Vrăsmaş a contestat concursul organizat de Ministerul Culturii. Acum, instituția trebuie să facă demersuri pentru alegerea unui nou manager.

Ioan Vrăsmaş, contracandidatul lui Budoiu în concursul pentru postul de director al operei, a descris toate tertipurile prin care a fost împiedicat să câștige, deși a avut cea mai mare notă la proba proiectului de management din istoria ministerului.

Conform documentelor, interviul nu avea dreptul să fie programat mai târziu de 14 noiembrie 2012, însă după ce a intervenit un ordin de ministru, s-a prelungit data susţinerii interviului cu o zi, pe 15 noiembrie 2012, motivul fiind că Budoiu 14 noiembrie spectacol la Opera din Budapesta.

”Acesta a fost primul lucru care m-a făcut să-mi pun semne de întrebare înaintea concursului. Al doilea lucru care m-a şocat, chiar în timpul concursului, a fost că eu, conform înştiinţării trimise oficial, am fost convocat să intru la proba interviului la 12:30, iar contracandidatul meu trebuia să intre la 11:30.

La ora 9 şi ceva dimineaţa m-a sunat secretara comisiei de concurs să-mi spună că sunt convocat la proba interviului la ora 11:00. A fost puţin tranşant şi am spus că merg să văd despre ce e vorba. Toată lumea era acolo, mai puţin domnul Budoiu despre care am spus că îşi va pierde proba de concurs pentru că nu poate intra după mine, noi trebuind să susţinem interviul în ordine alfabetică”, a explicat Vrăsmaş.

Notele, fix invers

Notele pe care le-au primit cei doi candidaţi la funcţia de director al Operei Cluj l-au surprins pe contracandidatul lui Budoiu: „În ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor finale, vreau să vă spun un lucru care poate părea o eroare materială. În graficul semnat de membrii comisiei, Budoiu Marius Nicolae apare cu nota 8,78 la media interviului, iar în comunicarea rezultatelor pe toate siturile apare 8,73 exact nota mea din prima probă. Pentru prima probă de concurs s-a depus un proiect de management pe care nu ai dreptul să-l semnezi, nu ai dreptul să laşi elemente de identificare. Sub semnătura privată îl predai că nu ai lăsat niciun element de identificare şi ţi se pune un cod de bare cu care te identifică imediat ce a fost analizat proiectul de management.

Aşa am făcut şi eu şi contracandidatul meu, şi ceilalţi care au fost eliminaţi înainte. Problema este că la această probă secretă eu am luat nota cea mai mare, nu numai din concurs, ci din toată istoria Ministerului Culturii. Eu nu am mai văzut 8,73. A fost 8,60, 8,50, dar nu a mai fost nota asta mare. Spun asta pentru că este mare deosebire între nota pe care am primit-o la prima etapă, cea secretă şi nota trei pe care am primit-o la interviu. După cum puteţi vedea nu sunt nici mut, pot măcar citi proiectul de management sau răspunde de bun simţ la nişte întrebări”.

Comisia știa ce are de făcut

Vrăsmaș nu a fost lăsat să-şi susţină proiectul de management, care anterior, la etapa secretă, fusese notat cu cea mai mare notă din concurs. Argumentele pe care avocatul lui Văsmaş le-a adus în instanţă sunt legate de organizare, discriminare şi de faptul că membrii din comisie au fost slab pregătiţi.

Vrăsmaş nu a contestat doar modul de organizare şi desfăşurare al concursului, ci competenţa persoanelor numite în comisie care, din punctul lui de vedere, erau sub standard. Membrii comisiei nu au reuşit să arate în instanţă că ar fi calificaţi pentru a organiza şi puncta interviurile, unul dintre cei trei membrii neavând nici măcar studii superioare, iar altul având diplomă în fizică.

„Unul dintre membrii comisiei se numeşte Costin Popa. Noi în instanţă i-am cerut acte doveditoare să vedem cu ce se ocupă acest individ, să ne arate măcar o diplomă cum că a terminat un liceu de muzică. A spus că a studiat muzică în particular şi ne-a pus la dispoziţie o diplomă în fizică. Eu am trei licenţe. Nu mi se pare normal să vină un absolvent de bacalaureat să mă evalueze”, a spus Vrăsmaş.

Profesorul de fizică alege directorul de operă

„Înalta Curte trebuie să sancţioneze această lipsă de neprofesionalism şi o lipsă de organizare de care Ministerul a dat dovadă. Au permis ca domnul Vrăsmaş să fie supus unui tratament discriminatoriu din punctul meu de vedere, nu a fost lăsat să-şi prezinte proiectul. Instanţa a admis acţiunea noastră şi a obligat Ministerul Culturii să anuleze rezultatele concursului şi ordinul de minister prin care a fost numit domnul Budoiu în calitate de manager. Pasul următor ar fi ca ministerul să ia act de această hotărâre, să îl demită pe Budoiu şi să pună un intermediar la Opera Cluj. Aşteptăm punerea sentinţei în aplicare şi ar trebui să se organizeze un nou concurs”, a spus avocatul Bogdan Csalai.

Marius Budoiu a anunțat deja că doreşte să candideze din nou. „Bineînțeles că oricine poate să se lege pe procedură de un aspect sau altul. E dreptul lor, au câştigat, concursul se va relua şi bineînţeles că voi participa”, a spus Budoiu, citat de presa locală.

Petiția Sindicatului Transilvania Art al angajaţilor din Opera Naţională Română Cluj-Napoca

”După primul an de mandat domnul Budoiu a renunţat la toate principiile enunţate în discursul de investitură, cât și la orice formă de dialog social sau relaţii de muncă bazate pe colegialitate şi respect reciproc, înlocuindu-le cu un deşănţat cult al propriei persoane. În realizarea acestui scop l-a angajat în funcţia de purtător de cuvânt al Operei Naţionale Cluj pe domnul Sabin Mircea Rus şi a promovat în funcţii cheie persoane cu o reputaţie dubioasă şi fără realizări profesionale remarcabile (concertmaestrul Vlad Baciu, dirijorul Adrian Morar, regizorul de “culise” Dan Lupea, secretarul muzical Mihaela Baciu, consilierul juridic Dorina Zuaiter, maşinistul şef Zoltan Csonka). Aceștia nu au ezitat să-şi ofere serviciile în slujba scopurilor personale ale domnului Budoiu, în timp ce valorile reale ale vieţii muzicale clujene au refuzat orice ofertă de colaborare înaintată de către acesta.

În fapt s-a dovedit în scurt timp că cooptarea lui Sabin Mircea Rus nu a fost decât o manevră prin care cei doi direcţionau beneficiile cuvenite Operei si angajaţilor spre „Fidelia- bucuria Operei” O.N.G- ul fondat de Sabin Mircea Rus în luna în care acesta a fost angajat la Operă.

(…) Domnul Budoiu nu a ezitat să stabilească distribuţiile după bunul plac, să aprobe colaborările artiştilor angajaţi în funcţie de disponibilitatea acestora de a fi docili pretenţiilor sale umilitoare şi de a ameninţa cu desfacerea contractelor de  muncă pe cei care nu au cedat presiunilor.

(…) În niciun caz nu a ţinut seama de nevoile angajaţilor și ale instituţiei, dimpotrivă, prima sa pretenţie a fost ca aceştia să renunţe de bunăvoie, la toate drepturile lor legale, inclusiv cele financiare în timp ce dânsul şi acoliţii săi încasau în urma aceloraşi prevederi legale sume de ordinal miilor de lei, unele provenind chiar din “săraca” subvenţie ministerială”.

Dar mai multe despre isprăvile acestuia și ale lui Sabin Mircea Rus la conducerea Operei Naționale, într-un număr viitor…