Țeapa imobiliară Tower închisă definitiv cu o achitare

Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în Dosarul Tower și i-a achitat pe Mihai Chezan, omul de afaceri acuzat de peste 100 de persoane de înșelăciune imobiliară. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în 2014, iar prima sentință de achitare a lui Chezan a fost dată în primăvara anului 2020 de judecătorul Mihai Lupea, acum pensionat. Avocatul lui Chezan, Mihai Neamț spune că prin sentință s-a făcut dreptate și că Mihai Chezan va încerca să continue proiectul.

Spre finele acestei săptămâni, Mihai Chezan și sora lui, Mihaela Bărbos, au fost achitați de acuzațiile de înșelăciune îndreptate împotriva lor de aproximativ 100 de persoane. În plângerile făcute la DNA Cluj, oamenii au acuzat că au plătit diverse sume de bani pentru a cumpăra apartamente în blocul Tower din cartierul Mănăștur. Chezan nu a mai terminat construcția, invocând criza imobiliară, dar nu le-a dat oamenilor banii înapoi spunând că au fost folosiți pentru a ridica imobilul pe care nu a mai reușit să îl termine.

În sentința dată săptămâna aceasta de Curtea de Apel Cluj s-a dispus și ridicarea sechestrului asupra terenului pe care Chezan a încercat să construiască blocul.

”În baza art. 397 aln 5 Cpp măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa DNA- SERVICIUL TERITORIAL CLUJ din 13 mai 2014 în dosar nr. 85/P/2011 vor fi menţinute, mai puţin măsurile asigurătorii dispuse cu privire la imobilul situat în Cluj Napoca str. Tăbăcarilor, nr. 15 B, et. 2, ap. 200, judeţul Cluj, înscris în CF 294329 – C1-U4 Cluj-Napoca nr. cadastral 294329 – C1-U4 compus din: 13 birouri, 4 cabinete medicale, culoar de circulaţie orizontală, cu suprafaţă utilă de 1299,16 m2, în cotă de 1233/1000 parte şi teren în proprietate, 33612/272600 parte înscrisă în CF 294329 Cluj-Napoca şi dreptul de ipotecă instituit asupra porţiunii de sub B3 – C11 pentru suma de 4.709.481, 17 euro şi 4.307.804,6 lei”, arată o parte din soluția Curții de Apel Cluj.

Mai mult, soluția menționează că o parte dintre cei păgubiți trebuie să plătească câte 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare!

În 2014, când dosarul a fost trimis în judecată, procurorii au făcut adunarea s-a ajuns la concluzia că prejudiciul a fost de aproximativ 6 milioane de euro!  

Avocatul care l-a reprezentat pe Chezan, Mihai Neamț a declarat că ”apreciem soluția Curții de Apel Cluj ca fiind menită a lămuri că faptele imputate nu sunt de natură penală. Apreciem efortul judecătorilor din primă instanță și din apel, care au audiat un număr foarte mare de martori și au verificat un număr colosal de înscrisuri. Soluția confirmă caracterul civil al litigiului dintre părți. Motivarea Curții de Apel Cluj evocă în particular eforturile depuse de Chezan în condițiile crizei economice din 2008-2009 de a continua proiectul și de a onora contractele încheiate. Apreciem că s-a clarificat că unul dintre impedimentele proiectului l-a constituit demersurile USAMV care a încercat și încearcă în continuare, nu doar oprirea proiectului, ci și demolarea construcției existente. Mihai Chezan va face tot ce este posibil să continue proiectul”.

Nume sonore implicate în suveica Tower

Proiectului Tower, Dorin Bob, pe care, potrivit lui, Chezan a încercat în mai multe rânduri să îl înșele.

Și Bob a depus, în mai multe rânduri plângeri penale împotriva lui Chezan și al celor care l-au ajutat în demersurile întreprinse, dar niciuna nu a ajuns să fie judecată. Motivele au fost ori că procurorii au clasat plângerile, ori judecătorii le-au respins.

El a depus plângeri împotriva lui CHEZAN MIHAI DUMITRU, BOCŞA NICOLAE  și a avocatului IELCIU ANDREI MIHAI, dar niciuna nu a avut vreun succes. 

”Sesizarea se referă la faptul că numiții CHEZAN MIHAI DUMITRU ,BOCŞA NICOLAE  și IELCIU ANDREI MIHAI ar fi constituit un grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii unor infracțiuni de șantaj, înșelăciune și delapidare, în dauna persoanei vătămate și a unei societăți comerciale, în vederea obținerii unor foloase necuvenite. De asemenea, s-a precizat că în conținutul denunțului înregistrat în prezenta cauză s-a arătat că numiții CHEZAN CLAUDIA ELENA, Bocșa Nicolae  și funcționarii bancari au constituit un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii unor infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave în dauna societății AHQ Management, însă ulterior s-a constatat că grupul infracțional era deja format de către Chezan Mihai, Bocșa Nicolae și Ielciu ANdrei Mihai încă de la sfârșitul anului 2016, iar Chezan Claudia Elena și funcționarii bancari aderând la această structură infracțională în cursul anului 2019, în scopul comiterii infracțiunii de delapidare”.

Însă, procurorii au decis că nu sunt îndeplinite elementele constitutive pentru infracțiunile de înșelăciune, șantaj, delapidare și fals intelectual.

”Pentru existența infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat este necesară îndeplinirea condiției de bază ca la momentul constituirii grupului, acesta să fie constituit din minim trei persoane, fiind necesar să rezulte existența a cel puțin trei persoane la momentul constituirii unui grup infracțional organizat, chiar dacă pe parcurs mai aderă sau sprijină grupul și alte persoane, condiția de bază fiind existența unui grup constituit deja din trei persoane înainte de reținerea acțiunilor de aderare sau sprijinire în sarcina altor membri, precum și caracterul coordonat al acțiunilor desfășurate de membrii grupului infracțional, aceste elemente fiind necesare pentru a distinge între pluralitatea constituită de infractori și participația penală, precum și pentru constatarea existenței caracterului organizat al grupului. În cauză, în urma cercetărilor efectuate, nu a rezultat îndeplinirea condițiilor descrise mai sus, nerezultând din actele dosarului date cu privire la: constituirea în mod concret  de către minim trei persoane a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, șantaj, delapidare și fals intelectual;  momentul constituirii unui astfel de grup care să fi acționat în scopul săvârșirii infracțiunilor sesizate, precum și acțiunile concrete care să fi reprezentat activitățile de constituire a grupului de către participanți.

Față de cele de mai sus, se impune clasarea cauzei raportat la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat”, se arată în soluția de clasare.

Pe de altă parte, cei de la DIICOT au decis să paseze dosarul colegilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în legătură cu infracțiunile de înșelăciune și șantaj, față de numiții Bocșa Nicolae și Ielciu Andrei Mihai, acesta din urmă având calitatea de avocat, iar cu privire la săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals intelectual față de numiții Chezan Claudia Elena, Bocșa Nicolae  și funcționari din cadrul băncii Intensa Sanpaolo Bank Romania SA.

”Mega-ancheta” procurorilor din acest dosar a costat statul român 50 de lei!

Cum s-a tras țeapa Tower

Potrivit DNA, ”în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada decembrie 2007 – mai 2011, inculpații Chezan Mihai Dumitru și Bărbos Mihaela Maria au desfăşurat o activitate complexă prin care au indus în eroare şi au păgubit un număr mare de persoane (99 de persoane care s-au constituit parte civilă), prin intermediul SC Tower SRL şi SC Tower Development SRL. Inculpaţii au anunţat public intenţia de a edifica un ansamblu rezidenţial, format din mai multe imobile, pe raza municipiului Cluj Napoca, deşi nu deţineau resursele necesare executării unui astfel de proiect imobiliar. În acest sens, inculpaţii au efectuat o campanie agresivă de publicitate, ascunzând situaţia reală de fapt (privind inexistenţa fondurilor) şi au determinat astfel numeroase persoane fizice şi juridice să încheie antecontracte şi acte adiţionale la acestea, privind vânzarea – cumpărarea unor apartamente, spaţii şi locuri de parcare, în clădirile care urmau a fi edificate. În temeiul acestor antecontracte şi acte adiţionale, promitenţii cumpărători au achitat inculpaţilor sume mari de bani, în mod repetat. 

În tot acest interval de timp, inculpaţii au administrat fraudulos activitatea şi bunurile celor două societăţi comerciale, în scopul decapitalizării acestora şi al obţinerii unor foloase materiale necuvenite.

Astfel, părţile civile şi vătămate care au fost induse în eroare s-au văzut aduse în starea de imposibilitate de a recupera sumele de bani date inculpaţilor.

În prezentul dosar, a fost stabilit un prejudiciu total efectiv de 5.044.042,17 euro şi 4.816.253,04 lei, cauzat prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor”, arată DNA în dosar.