Nefericirea poporului român, sărăcia şi corupţia au devenit pildă pentru ruşii şi vecinii acestora care încă mai cred în succesul aderării la Uniunea Europeană. Televiziunea publică din Federaţia Rusă a prezentat în mod paranoic evenimente violente care ar fi avut loc în nordul României, pentru a dovedi că suntem un popor neprietenos, care nu s-a „pocăit” nici după căderea regimului Antonescu. În plus, mai multe reportaje au fost realizate pentru a arăta că statutul de membru UE a dus România la sapă de lemn.

 

Postul public de televiziune din Federaţia Rusă a realizat în ultima vreme o serie de materiale despre România, „inspirate parcă de rubrica „Din lumea capitalului“, ce era găzduită la Telejurnal pe vremea lui Ceauşescu. Metoda e la fel de rudimentară acum ca şi atunci: se iau imagini din periferia societăţii şi se garnisesc cu comentarii grosiere, menite a demonstra degradarea întregii ţări”, titrează Devărul.

Pentru a marca şapte ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, canalul public de televiziune Rusia 1 a realizat un reportaj despre efectele devastatoare pe care aderarea le-a avut asupra populaţiei. „Este una dintre acele ţări pentru care statutul de membru al Uniunii Europene a fost de rău augur. Nu a fost de folos nici României, nici UE“, spune în reportajul difuzat în cadrul emisiunii „Ştirile săptămânii“ jurnalistul Dmitri Konstantinovici Kiseliov, recent  numit de preşedintele Vladimir Putin în fruntea agenţiei „Russia Today“, prin care a fost centralizată toată presa de stat.

 

Aventuri în ţara Brăilei

Asia Emilianova, reporterul de la Rusia 1 care a realizat materialul în România, a mers în comuna Ianca, judeţul Brăila. „Discuţiile despre Uniunea Europeană sunt veridice în satele îndepărtate de Bucureşti“, spune ea. Reportajul susţine că oamenii intervievaţi par speriaţi şi că pot spune adevărul despre Uniunea Europeană numai cu camera de filmat oprită.

Jurnaliştii din Rusia vor să demonstreze eşecul economiei româneşti în Europa cu exemplul sării, zahărului şi ţevilor, care nu mai sunt produse în ţara noastră. „România era cândva lider în lume la producerea sării“, se menţionează în reportaj. Situaţia zahărului este la fel de proastă: fosta fabrică de zahăr din Ianca a falimentat.

Din interviul cu Eugen Teodorovici, ministrul pentru Fondurile Europene, a fost decupat momentul în care acesta vorbeşte despre corupţie şi birocraţie. Se arată că România primeşte bani de la Uniunea Europeană pentru canalizări în timp ce fabrica românească de ţevi a fost închisă.

 

Romii, barometru social

Reportajul continuă în cartierul bucureştean Ferentari. „Bruxelles-ul cheltuieşte miliarde de euro pentru ca locuitorii cartierelor sociale să nu plece de aici. Această linie bugetară se cheamă integrarea populaţiei rome. Dar banii nu ajung la comunităţile de ţigani. Aceştia trăiesc din fier vechi“, arată Emilianova. „Acasă nu s-a schimbat nimic cum am trăit înainte, în mizerie, la fel trăim şi acum. Dar ne place în UE, că putem să plecăm unde vrem“, spune un rom jurnalistei.

Problema micilor româneşti este şi ea abordată: „Chiar şi pe aceştia au încercat cei de la Bruxelles să-i interzică. Românii au gustat cum e în Uniunea Europeană. Cei mai mulţi oameni spun că cel mai potrivit cuvânt e «dezamăgire»“. La final, jurnalista din Rusia gustă din laptele tradiţional românesc şi concluzionează că e foarte bun, dar nici acesta nu mai e acceptat de regulile ciudate ale Bruxelles-ului, mai arată jurnaliştii Adevărul.

 

Ne reproşează că nu ne-am pocăit

„România nu s-a pocăit de păcatele din timpul mareşalului Antonescu şi tocmai de aceea, în prezent, acţiunile revanşarde ale României sunt atât de puternice şi determinate“, susţine Tamara Guzenkova, directorul Institutului Rus de Cercetări Strategice, difuzată în prime-time într-un alt program, pe 10 aprilie, pe Rusia 1. Jurnaliştii de la Moscova au făcut o paralelă între fascism şi neofascism, între comemorarea a 70 de ani de la bătălia din Crimeea şi neliniştea care domneşte acum în estul Ucrainei. Au fost readuse în atenţie „cele 80.000 de crime comise în Odessa de armata română sub conducerea mareşalului Antonescu“.

După Odessa, România şi-ar fi băgat coada şi în conflictul transnistrean. Un alt post mass media care scrie frecvent despre „păcatele” românilor este Radio Vocea Rusiei, care scrie pe site-ul său că România tensionează situaţia din Transnistria pentru a masca „situaţia socio-economică din România care s-a înrăutăţit în ultimul timp“. „Înăsprirea poziţiei în problema nistreană poate reprezenta pentru politicienii români acea carte naţională pe care se străduiesc s-o joace pentru a atrage voturi şi a muşamaliza scandalurile interne“, susţine Vocea Rusiei, care încearcă şi să tensioneze relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev, susţinând că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

 

În secret, vrem să invadăm Ucraina

Vocea Rusiei susţine că România e implicată şi în evenimentele violente de la Cernăuţi. „Recent, în regiunea Cernăuţi, un grup de naţionalişti din grupul Sectorul de Dreapta a incendiat câteva case din satul Costiceni de la frontiera cu România. Răniţii au fost internaţi la spital cu arsuri. Imediat după acest incident, în România au avut loc mitinguri spontane care au cerut autorităţilor să «apere interesele propriilor cetăţeni de dezmăţul fasciştilor de la Kiev». Răspunsul Bucureştiului a urmat imediat. Peste câteva zile, forţele armate ale României au decis să desfăşoare aplicaţii inopinate pe teritoriul Bucovinei de Sud. Statul Major al ţării a elaborat un plan de protecţie a minorităţii naţionale române din Bucovina şi regiunea Odessa. Iar Senatul român a coordonat cu preşedintele ţării introducerea trupelor în Ucraina. Pretextul pentru o invazie poate fi cererea adresată de românii etnici adresată Bucureştiului de a-i proteja. Se anunţă că acest plan poate fi pus în aplicare de forţele batalionului special Vulturii. Soldaţii acestui batalion sunt instruiţi în SUA“, continuă Vocea Rusiei. Postul nu menţionează de unde a preluat toate aceste informaţii, care nu sunt de găsit în absolut nici un alt mijloc de informare.

maresalul antonescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.