Teologii se mută pe Coastei, mai aproape de inima consilierilor

Consilierii locali au votat darea în folosinţă gratuită a terenului de pe strada Coasei către Arhiepiscopia Ortodoxă pentru edificarea unui complex studenţesc pentru teologii seminarişti. La şedinţă au fost prezenţi atât Mitropolitul Andreicuţ, cât şi foştii locatari din zonă, care au protestat împotriva condiţiilor din noile locuiţe sociale puse la dispoziţie de Primărie.

Primul punct de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Cluj-Napoca de săptămâna trecută a fost darea în folosinţă gratuită a terenului de pe strada Coastei către Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului pentru construirea unui complex studenţesc. Astfel, pe strada Coastei, consilierii au ales să fie edificat un proiect mai apropiat de inima lor, în ciuda protestelor foştilor locatari din zonă, care au fost evacuaţi în plină iarnă şi mutaţi la Pata Rât.

Complex studenţesc pentru Seminar

Pe terenul pus la dispoziţie de Primărie, Mitropolia va construi din fonduri proprii un complex bisericesc destinat învăţământului teologic şi „activităţilor de asistenţă socială”. Activităţile de asistenţă socială se vor limita, însă, la crearea de spaţii de cazare şi alte facilităţi pentru studenţii Seminarului Teologic, inclusiv cei de la secţia de Asistenţă Socială. Mitropolitul Andreicuţ a explicat consilierilor că, în prezent, Seminarul are la dispoziţie un spaţiu foarte restrâns şi este împărţit între studenţi şi elevii de liceu. Pentru că, aşa cum a afirmat primarul, „studenţii sunt motorul economiei clujene”, este inuman să-i lăsăm să se înghesuie.
Dar nu s-a pus niciodată problema ca studenţii de la Teologie să rămână răsfiraţi prin căminele din Cluj sau înghesuiţi în spaţiile de cazare ale Seminarului pentru că Primăria a pus la dispoziţia facultăţii un alt teren de ceva vreme, teren considerat nepotrivit de către reprezentanţii învăţământului teologic. “Am făcut această cerere. Sigur că înaintaşul meu, cu ani în urmă, a primit un alt teren pe strada Slănicului, care este inadecvat pentru ceea ce dorim să facem. Aşa că am propus acest schimb: Arhiepiscopia Clujului renunţă la cei 7.000 mp de teren pe strada Slănicului şi doreşte acest teren de pe strada Coastei, pentru construirea unui complex eclesiastic”, a declarat ÎPS Andreicuţ.
La şedinţă a ţinut să fie prezent mitropolitul Andrei Andreicuţ, pentru a-i ruga pe consilieri să aprobe acest proiect de HCL şi pentru a le mulţumi anticipat pentru că susţin iniţiativa primarului. Aici, acesta s-a întâlnit pentru prima dată cu persoanele care au locuit pe strada Coastei şi care au fost obligate de Primărie, în luna decembrie, înainte de sărbători, să se mute în locuinţele modulare din zona Pata Rât.

Pata Rât – izolată şi toxică

Foştii locatari de pe strada Coastei au venit la şedinţa forului local pentru a protesta încă o dată în legătură cu noile condiţii de locuit puse la dispoziţie de municipalitate, de această dată într-un context care oferea vizibilitate şi o şansă de dialog mai concreta decât audienţele pe care le-au cerut în mod repetat edilului. Reprezentanţii comitetului de locatari “Noul Pata-Rât” şi ai Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) au cerut cuvântul în plenul şedinţei, înainte de votarea proiectului de pe ordinea de zi, dar acesta nu le-a fost acordat.
Profesorul universitar Eniko Vincze a reuşit, totuşi, să strecoare câteva cuvinte despre situaţia persoanelor relocate de pe strada Coastei. Aceasta a explicat consilierilor că terenul care va fi acordat Seminarului are o istorie recentă tristă, legată de relocarea a 250 de persoane la Pata Rât, într-un mediu izolat şi toxic. Reprezentanţii GLOC au împărţit consilierilor mape cu informaţii despre situaţia precară a locuinţelor din Pata Rât şi au cerut o vizită de lucru pentru a găsi împreună soluţii pentru aceste probleme.
Primarul Sorin Apostu a ţinut să precizeze că nu aceştia fac ordinea de zi şi că nu mai este nimic de spus, Consiliul Local fiind informat despre situaţia existentă. Nici membrii PSD, opoziţia „de stânga” din forul legislativ local nu s-au arătat îngrijoraţi de condiţiile în care au fost trimişi să trăiască cetăţenii care au venit să le ceară ajutorul. Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a încercat chiar să schimbe subiectul, mulţumindu-i Mitropolitului că e prezent la şedinţa Consiliului Local şi asigurându-l că vor fi şi de data aceasta de partea Bisericii Ortodoxe. „Aşa cum am pus umarul la edificări de biserici, vom pune umărul să apară şi aici o clădire modernă pentru Seminar, în cel mai scurt timp”, a afirmat Lăpuşan. Consilierii s-au şi ţinut de cuvânt, votând în unanimitate cedarea în folosinţă gratuită a terenului de pe Coastei către Arhiepiscopie şi, câteva minute mai târziu, alocarea unei sume de 400.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro) pentru lucrările la biserica ortodoxă din Mănăştur, pe lângă milionul de lei primit de Biserica Ortodoxă din totalul de 1,5 milioane de lei din bugetul total destinat cultelor în 2011. „În Hotărârea 155/2011 s-a strecurat o eroare materială, de transcriere, prin care parohiei Sfinţii Petru şi Pavel – Mănăştur i s-a alocat, în loc de 400.000 de lei, doar suma de 40.000 de lei. Datorită acestui fapt, propunem modificarea articolului 1 al hotărârii”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a sedinţei de marţi.

Biserica află abia acum

La plecare, Mitropolitul Andreicuţ a fost condus de Sorin Apostu, care a lipsit, astfel, de la aproape jumătate din şedinţa CL. Interpelat de presă şi cetăţeni, clericul a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu ştia nimic despre situaţia de la Pata Rât. ”Noi suntem puşi în faţa unei situaţii pe care nici nu am cunoscut-o. Personal, nu am avut de unde s-o cunosc, că sunt la dumneavostră de puţină vreme. Nu Biserica a luat măsura de a fi mutaţi în altă parte romii. Sigur că sunt şi ei cetăţeni ai acestui oraş, ai acestei ţări şi noi nădăjduim că şi pentru ei se găseşte o soluţie. Poate, zic şi eu, fără să cunosc toate amănuntele, nici nu era locul cel mai potrivit, cel mai bine rostuit pentru locuinţe unde stăteau ei odinioară” a declarat IPS Andrei Andreicuţ.
Surprins probabil de protestul cetăţenilor, Sorin Apostu a recunoscut că în iarnă a fost vorba de o evacuare şi nu a mai folosit termenul eufemistic „relocare”, atât de drag reprezentanţilor Primăriei. “Cele două întâmplări de astăzi nu au, practic, nici o legătură una cu cealaltă. Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă şi pentru firmele din zonă şi pentru tot ce însemna oraşul. Ulterior, ei au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă nu sunt condiţii corespunzătoare unde au fost mutaţi, aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi, dacă este de acord şi Consiliul Local, vom găsi locaţii noi”, a declarat primarul Sorin Apostu. Acesta a adăugat că, până la sfârşitul săptămânii viitoare, proiectul Miropoliei va primi certificatul de urbanism şi că speră ca studenţii să se mute pe Coastei în 2-3 ani.
Suntem convinşi că studenţii de la Teologie vor fi nişte vecini mult mai pe placul primarului, care locuieşte pe strada Inău, la câţiva zeci de metri de strada Coastei.

Evacuaţi în plină iarnă

„Am predat un apartament pe strada Mirajului pentru locul acela. Am amenajat locuinţa, am băgat gaz, am şi buletin pe strada Coastei. Au venit într-o noapte şi ne-au mutat de acolo”, a povestit un fost locatar. „Dorim să găsim o soluţie pentru a oferi acestor persoane condiţii bune de locuit. Mutarea lor lângă groapa de gunoi, în condiţiile din noile locuinţe, contravin unor serii de prevederi legale”, a declarat Eniko Vincze.
Amintim că în dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care închiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau trăiau în case improvizate în preajma acestora, au fost evacuate de către autorităţile locale. Potrivit gloc.ro, aproximativ 250 de persoane au fost transportate, împreună cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, în „locuinţele sociale” construite de către Primăria municipiului Cluj tocmai lângă groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş. Înştiinţarea oficială de la Primărie a venit în 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi că, dacă nu vor să rămână pe drumuri de sărbători, trebuie să semneze cererea pentru locuinţe sociale în termen de două zile. În ciuda încercărilor de a apela la sprijinul insituţiilor locale abilitate, cetăţenii s-au trezit cu buldozerele în faţa caselor în dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuările de orice fel sunt interzise prin lege pe toată perioada rece a anului.
Cele 10 case modulare în care au fost obligaţi să se mute sunt amplasate la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi 10 băi, fiecare sub 6 metri pătraţi. Aici locuiesc 241 de persoane, dintre care 139 de adulţi, unii dintre ei având nevoie de îngrijiri medicale. La mai puţin de o lună de la darea în folosinţă a caselor modulare, “pereţii apartamentelor au început să fie acoperite de igrasie, sub linoleul de plastic se adună apă din sol, iar tavanul prezintă fisuri prin care pătrunde umezeala, ciupercile prinzând deja rădăcini pe câteva dintre acestea”, arată pagina GLOC. Foştii chiriaşi ai Primăriei au depus dosare pentru locuinţe sociale în alte zone ale oraşului, pentru a le fi mai uşor copiilor să ajungă la şcoală. Acestea, însă, au fost toate declarate neeligibile. Singura şansă a noilor locatari ai caselor modulare de la Pata Rât de a scăpa de mediul insalubru este acum intervenţia unor autorităţi preocupate cu adevărat de dreptul oricărui cetăţean român la condiţii de locuit decente.

Diana Gabor