Teroristul Anders Breivik, care anul trecut a ucis cu sange rece 77 de persoane executandu-le a fost condamnat de catre Tribunalul din Oslo. Datorita legislaţiei permisive din Norvegia, care nu prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţa, criminalul a putut fi condamnat doar la o pedeapsa de 21 de ani. Daca ar fi fost judecat şi condamnat in alte state care urmeaza modelul cumulului aritmetic, cum este de exemplu SUA, Anders Breivik ar fi putut fi condamnat la cateva sute de ani de inchisoare sau la pedeapsa cu moartea.
Saptamana trecuta a marcat finalizarea procesului in care teroristul norvegian Anders Breivik a fost judecat pentru uciderea a 77 de persoane. Vineri, 24 august, Tribunalul din Oslo a citit verdictul cu privire la faptele din data de 22 iulie 2011, care s-au soldat cu moartea a zeci de persoane şi pentru care a fost declarat responsabil in totalitate Breivik. Chiar daca a cerut doua expertize care sa-l declare „nebun” şi „iresponsabil” pentru faptele sale, instanţa norvegiana a respins expertizele psihologice şi l-a declarat vinovat pe extremistul de dreapta, chiar daca acesta a pozat ca fiind bolnav de "schizofrenie paranoida". Fiind declarat sanatos psihic, cu alte cuvinte responsabil pentru faptele şi acţiunile sale, teroristul Anders Breivik, care a ucis cu sange rece 77 de persoane in cursul dimineţii de 22 iulie 2011, a fost condamnat la 21 de ani de inchisoare, pedeapsa maxima prevazuta de codul penal norvegian. Acesta nu va putea cere eliberarea condiţionata decat dupa executarea unui termen de zece ani din pedeapsa, cel mai devreme putand vi eliberat in 2022, daca ar fi sa consideram şi perioada in care a fost arestat şi care i se va considera executata din pedeapsa. Daca Breivik ar fi comis crimele pe teritoriul unui stat care urmeaza principiul cumulului aritmetic, cum este SUA, pentru concursul de infracţiuni, uciderea a 77 de persoane, acesta ar fi putut fi condamnat la detenţiune pe viaţa, la inchisoare de sute de ani sau chiar ar fi putut fi condamnat la moarte, in funcţie de statul in care s-ar fi intamplat evenimentele. Dupa cum a procedat pe tot parcursul procesului, Anders Breivik a salutat hotararea de condamnare cu mana dreapta, in stil nazist, in dispreţul suferinţelor rudelor celor decedaţi care se aflau in sala de judecata.
Firul evenimentelor din acea zi
In ziua de 22 iulie 2011 atacurile au inceput cu detonarea unei maşini capcana in capitala norvegiana Oslo, care s-a soldat cu moartea a opt persoane şi ranirea a altor 200. Folosindu-se de o camioneta inchiriata, pe care a incarcat-o apoi cu aproximativ o tona de explozibil, Anders Breivik a detonat maşina capcana la baza cladirii care gazduieşte guvernul norvegian, in jurul orelor 15:25, ora la care zona era foarte aglomerata. Dupa atacul din Oslo, deghizandu-se in poliţist, teroristul s-a deplasat pe insula Utoya,c are gazduia in acel moment o tabara de vara a tineretului laburist. In jurul orelor 17:15 Anders Breivik a inceput sa traga asupra adolescenţilor aflaţi pe insula, pe care i-a executat unul dupa altul cu pistonul şi mitraliera pe care o avea la el. Printre victime s-a numarat şi o tanara romana de 15 ani, pe nume Karin Elena Holst, care a apucat sa-şi telefoneze mama şi sa o anunţe ca se trage asupra lor. Lui Anders Breivik i-a fost uşor sa ii atraga pe tineri spre el, aceştia fiind aflaţi in panica şi inspaimantaţi practic venind inspre el care era deghizat in poliţist. In mai puţin de o ora, teroristul a executat inca 69 de persoane, dupa care a sunat la poliţie pentru a se preda, la ora 18:35 masacrul fiind deja comis şi Breivik fiind transportat la o inchisoare de maxima siguranţa. Pe toata durata desfaşurarii procesului care a provocat groaza opiniei publice, extremistul Anders Breivik nu a aratat nici cel cea mai mica urma de regret cu privire la faptele comise, singurul moment in care acesta şi-a aratat emotivitatea fiind atunci cand a vizualizat videoclipul-manifest pe care la postat singur pe internet şi care avea scopul de a-i explica faptele pe care le considera „eroice”.
Motivele din spatele masacrului
Cu cateva ora inaintea atacului sangeros care a socat intreaga Norvegie, Anders Breivik a lansat pe site-ul Facebook un manifest, inc are acesta se compara cucu Richard Inima de Leu, dar si cu domnitorul roman Vlad Tepes. Anders a aratat faptul ca isi planuise atacul inca din anul 2009, motivul pentru care a ajuns sa ucida aproape100 de oameni fiind acela ca a vrut sa salveze Europa de „marxism si islamizare”.
Anders Behring Breivik a marturisit la interogatoriu ca faptele sale sunt „crude, dar necesare". „Am vrut sa salvez Europa de marxismul cultural (multiculturalism n.r.) si de islamizare", a mai adaugat el. Avocatul spune ca probabil atacurile au fost planuite din toamna lui 2009, in detaliu. El admite insa ca astfel de declaratii pot fi cu greu asociate unui om cu mintea intreaga, motiv pentru care autoritatile norvegiene l-au supus pe atacator unui control medical amanuntit, sa vada daca nu cumva Breivik sufera de probleme psihice severe. „Imi este evident extrem de dificil sa fac un rezumat rational a ceea ce a spus acuzatul", a declarat avocatul sau, Geir Lippestad, la postul TV2. Surse din politie care l-au anchetat cateva ore pe Breivik sustin ca o parte din marturiile norvegianului sunt de neinteles.
Masacrul putea fi prevenit
Moartea a 77 de persoane si ranirea a inca 151 puteau fi prevenite daca cineva l-ar fi luat in seama pe Breivik si ar fi luat in considerare faptul ca amenintarile acestuia puteau deveni realitate. Este binecunoscut faptul ca teroristul avea planuit atacul inca cu doi ani inainte, pe internet manifestul sau aratand ca o veritabila declaratie de razboi la adresa lumii islamice, insa autoritatile l-au descoperit, insa, abia dupa ce Breivik si-a dus la indeplinire planul. Respectivul manifest, care cuprinde mai bine de 1500 de pagini, dintre personajele istorice pe care acesta le admira si le lua ca model numarandu-se si domnitorul roman Vlad Tepes. Vlad Tepes, "Cruciat si erou al romanilor", a fost "un geniu al razboiului psihologic. Mostenirea sa merita sa fie studiata in scolile de PR, stiinte politice, militare, psihologie sociala etc. din epoca moderna", scrie Anders Behring Breivik la pagina 244, in manifestul intitulat "2083: O declaratie europeana de independenta".
In acelasi manifest, Anders Breivik isi lua singur interviu pentru a transmite lumii intregi ca isi doreste sa ramana in istorie drept cel mai mare monstru de dupa al Doilea Razboi Mondial. "Ce te-a determinat sa planuiesti atacul?", se intreba el, raspunsul fiind "Implicarea guvernului nostru in bombardamentele asupra Serbiei din 1999. A fost inacceptabil felul in care Statele Unite si regimurile occidentale i-au bombardat pe fratii nostri sarbi. Au fost si alte motive. Guvernul meu si presa au capitulat in fata islamului. Mii de musulmani ajung aici in fiecare an, cerand azil sau prin legaturi de familie".
Sabin Ripan
