Tiberiu Groza: In judet sunt aproximativ 70 de ansambluri folclorice, un adevarat “brand” al Clujului nevalorificat.
Judeţul Cluj este cunoscut pe plan naţional dar şi internaţional pentru valorile culturale tradiţionale pe care le conserva şi le promoveaza an de an. Gazeta de Cluj a discutat cu Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) despre viitoarele evenimente culturale din judeţ, despre importanţa implicarii autoritaţilor locale in promovarea turismului cultural, precum şi despre nevoia accesarii fondurilor pe care Uniunea Europeana le pune la dispoziţie pentru acest domeniu.
Reporter: Care este interesul actual al autoritaţilor locale privitor la manifestarile culturale din satele şi comunele clujene?
Tiberiu Groza: De-a lungul timpului, in relaţiile de colaborare pe care le-am derulat cu autoritatile locale din majoritatea comunelor judeţului, am constatat un interes primordial din partea acestora de a realiza manifestari culturale pentru comunitatile din care fac parte, considerand acest lucru ca o obligaţie morala şi profesionala faţa de comunitaţi. Foarte mulţi primari vin in fiecare an la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi ne cer sprijinul in organizarea sarbatorilor “Fiii satului” a festivalurilor de folcor (precum cele din Mociu, Frata, Ceanu Mare sau Tritenii de Jos). Alţi primari ne solicita sprijinul pentru infiinţarea de ansambluri folclorice de copii sau pentru reinfiinţarea celor care au activat odata in localitaţile rurale. Alţi primari ne solicita sprijinul pentru reinvierea tradiţiilor locale precum “masurişul oilor”. Cea mai recenta solicitare a fost in luna Iunie la Rachitele unde s-a organizat pentru prima data o sarbatoare populara cu ocazia masurişului oilor, dar asemenea manifestari au reinceput in multe localitaţi clujene. Alte solicitari ale autoritaţilor locale au ca scop pastrarea obiceiurilor tradiţionale precum “impanatul boului” sau “Papalugara” putind exemplifica aici cu solicitarile autoritaţilor din Unguraş, Vultureni şi Mintiul Gherlii. Din partea autoritaţilor locale vin şi solicitari de colaborare la realizarea monografiilor localitaţilor şi acestea sunt cele mai numeroase solicitari alaturi de cele de organizare a sarbatorilor populare “Fiii satului”. Toate exemplele prezentate mai sus ne intaresc permanent convingerea ca autoritatile locale devin tot mai sensibile la nevoile culturale ale locuitorilor şi la nevoia de punere in valoare a tradiţiilor culturale locale. Aş mai prezenta un argument in acest sens: timp de un an de zile am lucrat impreuna cu televiziunea naţionala la realizarea unei serii de 12 filme documentare ce reconstituie obiceiurile tradiţionale din localitaţile judetului Cluj, din timpul anului şi am avut placuta surpriza sa beneficiem de totala implicare şi colaborarea la realizarea acestor filme, atat din partea autoritatilor cat şi a reprezentanţilor bisericii şi scolii din localitaţile in care am filmat.
Rep: Pentru publicul iubitor, spuneţi-ne in cateva cuvinte care sunt evenimentele culturale tradiţionale care vor avea loc in urmatoare perioada?
Tiberiu Groza: Aş raspunde intrebarii dumneavoastra prin a reaminti ca saptamana trecuta s-a derulat tabara de meşteşuguri tradiţionale organizata de Centrul Creaţiei Populare Cluj la manastirea Risca Transilvana unde, timp de o saptamana, 40 de copii din judeţul Cluj, s-au perfecţionat in practicarea meşteşugurilor traditionale alaturi de mesteri populari renumiţi, reprezentanţi ai Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni iar duminica, 22 Iulie s-a desfasurat la Marişel sarbatoarea populara de la Crucea Iancului.
In acest sfarşit de saptamana se desfaşoara alte cateva manifestari culturale importante. Incepand de vineri, 27 Iulie pana duminica se organizeaza in satul Gheorgheni sarbatoarea “Fiii satului” unde alaturi de spectacole folclorice interetnice se organizeaza “casa dansului popular” şi se lanseaza albumul de fotografie veche realizat de Centrul Creaţiei Populare Cluj impreuna cu preotul din localitate şi cu locuitorii satului.
Duminica 29 Iulie se mai organizeaza sarbatoarea “Fiii satului” in localitaţile Vistea, Catina şi Bonţida.
La Catina se lanseaza cu aceasta ocazie cartea editata de Centrul Creatiei Populare Cluj şi Primaria Catina intitulata “Negura şi soare”, carte ce reprezinta cronica in versuri a celor doua razboaie mondiale, traita şi scrisa de catre doi locuitori ai Catinei, eroi cazuti in cele doua conflagratii: Vasile Barean şi Ioan Nagy.
In data de 5 August se desfaşoara in localitatea Frata traditionalul festival aHora satului”
In perioada 8-16 August, institutia noastra este implicata alaturi de Consiliul Judetean Cluj şi Asociatia Produs de Cluj in reprezentarea culturii traditionale romaneşti, in tirgul international de meşteşuguri traditionale de la Zakopane-Polonia iar in duminicile ce urmeaza postului de Sfinta Marie se vor derula alte manifestari aFiii satului” in localitatile Aiton, Moldoveneşti, Luna, Apahida…..
In perioada 18-23 August are loc la Cluj şi in localitatile judetului festivalul international de folclor “Sfintul Ştefan”.
Rep: Ca director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj (CJCPCTC), cum va propuneţi sa dezvoltaţi turismul cultural in mediul rural, ce strategii aveţi in acest sens?
Tiberiu Groza: Aşa dupa cum se poate constata din denumirea institutiei noastre dezvoltarea turismului cultural nu face parte din misiunea institutiei dar sunt convins ca prin conservarea, valorificarea şi promovarea culturii traditionale contribuim şi noi la dezvoltarea turismului cultural. Din 2005 propun mereu autoritatilor clujene realizarea unui festival international de folclor care sa valorifice faptul ca suntem oraşul cu cele mai multe ansambluri folclorice din tara. La Cluj işi desfaşoara activitatea 20 de ansambluri folclorice romaneşti, maghiare sau evreieşti. In judet sunt aproximativ 70 de ansambluri folclorice. Un adevarat “brand” al Clujului şi al judetului nevalorificat. Pina acum nu am reuşit sa impun acest proiect din cauza colaborarii defectuoase dintre Consiliul Judetean şi Primaria Cluj Napoca dar sper sa reuşesc din anul viitor şi cu sprijinul dumneavoastra. Deja am constatat la nivelul conducerii Consiliului Judetean Cluj totala disponibilitate pentru acest proiect şi sper sa gasesc aceeaşi disponibilitate la primarie şi la potentialii sponsori. Dorinta Clujului de a accede la titlul de Capitala Culturala Europeana impune o atitudine mult mai constructiva in realizarea acestui proiect. In luna septembrie se va derula la Cluj Napoca, in organizarea Consiliului Judetean Cluj, a Centrului Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Cluj şi a Mitropoliei Clujului….., o conferinta internationala privitor la restaurarea bisericilor de lemn din judetul Cluj. Dupa conferinta urmeaza scrierea proiectului şi accesarea fondurilor europene necesare unui proiect de asemenea anvergura. In pregatirea acestei conferinte vom participa in perioada 30 Iulie-3 August, cu o echipa de restauratori de la Universitatea de Arte şi Design, la demararea proiectului de restaurare a bisericii polone din Liov, pentru un schimb de experienta şi pentru documentarea scrierii proiectului şi a liniei de finantare accesate de partenerii polono-ucrainieni. Restaurarea celor aproximativ 100 de biserici de lemn din judetul Cluj va facilita cu siguranta dezvoltarea turismului cultural in judetul Cluj pentru ca Europa de vest nu are asemenea monumente de lemn.
Rep: Uniunea Europeana ofera fonduri pentru dezvoltarea rurala, in ce masura sunt acestea accesate şi cum ar fi posibila creşterea numarului proiectelor destinate acestei ramuri culturale?
Tiberiu Groza: Aşa dupa cum toata lumea ştie accesarea fondurilor europene in Romania este absolut nesemnificativa. Totuşi la nivelul judetului Cluj sunt exemple de accesare a acestor fonduri pentru reabilitarea caminelor culturale şi pentru dotarea acestora cu echipamente specifice, lucru realizat in multe localitati. Creşterea numarului de proiecte destinate valorificarii culturii traditionale se poate face doar prin finantarea mai consistenta a institutiilor de cultura şi prin angajarea de personal competent şi calificat pentru scrierea şi derularea acestui tip de proiecte. Fara personal calificat pentru scrierea proiectelor dar mai ales pentru derularea lor, nu se poate face aproape nimic şi vom ramine in acelaşi blocaj in care ne aflam şi acum. Lipsa finantarii sau putinatatea acesteia face imposibila cofinantarea proiectelor şi deci derularea cu succes a acestora. Din pacate in ultimii 4 ani fondurile acordate institutiilor de cultura au scazut foarte mult iar angajarile de personal specializat au fost blocate incepind din anul 2010.
Fara personal calificat şi fara asigurarea cofinantarii necesare oricarui proiect derulat cu fonduri europene este imposibila creşterea numarului de proiecte şi implicit valorificarea finantarilor europene.
Rep: Negreniul este cunoscut mai mult pentru targul de marfuri care-l gazduieşte in fiecare an decat pentru obiceiurile, serbarile şi cultura sa populara. Probabil in aceeaşi situaţie se afla şi alte comune care dispun de potenţial turistic. Ce credeţi ca trebuie facut in acest sens.
Tiberiu Groza: Raspunsul cred ca este cuprins chiar in intrebarea dumneavoastra: valorificarea potentialului cultural al zonei. Pot sa va spun ca in activitatea de reconstituire a obiceiurilor traditionale din judetul Cluj realizata timp de un an de zile cu echipa televiziunii nationale am lucrat foarte bine cu oamenii din Negreni la reconstituirea clacilor, obiceiurilor de iarna: colindatului şi ceata de feciori, iar in luna Mai am reuşit o foarte frumoasa reconstituire a obiceiului de nunta din aceasta localitate. La excelenta colaborare cu autoritatile, populatia şi reprezentantii şcolii şi bisericii din Negreni m-am referit in special in raspunsul formulat la prima intrebare a dumneavoastra. Aceste reconstituiri de obiceiuri vor putea fi vazute pe postul national de televiziune incepind din toamna in cadrul emisiunii “Zestrea romanilor” si sper ca ele sa constituie o foarte buna promovare a localitatii Negreni din punct de vedere cultural. Mai trebuie sa va spun ca in foarte multe localitati s-au accesat fonduri europene pentru infiintarea de puncte de informare turistica dar consider ca s-a procedat greşit din punct de vedere a prioritatilor. Degeaba facem puncte de informare turistica daca nu punem mai intii la punct reteaua de obiective culturale (biserici de lemn, gospodarii traditionale, castele sau conace, ateliere de meşteşuguri traditionale, muzee sateşti, colectii particulare) şi mai ales facilitatile logistice necesare. Degeaba promovam de exemplu bisericile de lemn, daca nu pot fi vizitate pentru ca drumurile nu sunt facute, biserica este inchisa şi nimeni nu este pregatit sa faca un ghidaj specializat, nu exista spatii de cazare sau masa, toalete corespunzatoare aşteptarilor turiştilor sau parcari pentru autocare.
Rep: Din pacate tinerii clujeni sunt tot mai puţin atraşi de cultura populara şi obiceiurile tradiţionale, la acest gen de evenimente participand cu precadere persoanele in varsta şi strainii. Ce credeţi ca ar putea fi facut in acest sens, cum ar fi posibila readucerea in atenţie a valorilor şi tradiţiilor culturale rurale?
Tiberiu Groza: Din existenta celor 70 de ansambluri folclorice constituite in judetul Cluj nu aş putea spune ca tinerii clujeni nu sunt atraşi de cultura populara. Sigur este greu de concurat atractiile moderne exercitate asupra tinerilor de jocurile pe calculator, retelele de socializare sau cinematografele din marile centre comerciale dar nu aş putea spune ca este o batalie pierduta. La nivelul judetului Cluj am constituit Asociatia Şcolilor Pastratoare de Traditii din care fac parte in acest moment 35 de şcoli dar numarul şcolilor care desfaşoara activitati de transmitere şi promovare a culturii traditionale in rindul tinerilor este mult mai mare. Anual finantam şi desfaşuram pentru Asociatia Şcolilor Pastratoare de Traditii cel putin 12 manifestari culturale care au ca scop sprijinirea şi valorificarea activitatilor desfaşurate cu elevii in domeniul cunoaşterii şi transmiterii culturii traditionale in rindul tinerilor. In judet mai functioneaza in fiecare vara citeva tabere de folclor şi tabere de meşteşuguri traditionale. Şcoala Populara de Arte, Liceul de Muzica, Şcoala de Muzica şi Conservatorul Gheorghe Dima au tot mai multi cursanti atraşi de folclor. In judetul Cluj activeaza sute de instrumentişti şi interpreti ai cintecului popular. Consider ca atragerea tinerilor in cunoaşterea şi pretuirea culturii traditionale de la cele mai fragede virste reprezinta solutia atit pentru formarea identitatii lor nationale cit şi pentru crearea viitorului public iubitor şi consumator de cultura traditionala. Sunt convins ca pe masura ce integrarea noastra in Uniunea Europeana va duce la o tot mai mare conştientizare a faptului ca in contextul globalizarii cultura traditionala devine o caracteristica fundamentala a definirii identitatii nationale, tot mai multi tineri se vor indrepta spre cunoaşterea, practicarea şi pretuirea ei. Simt deja ca se intampla acest lucru.
Sabin Ripan
