Judeţul Cluj a participat activ la campaniile de mediu de săptămâna trecută. Atât primăria, cât şi organizaţiile sportive şi de mediu locale au luat parte la acţiuni care au marcat Ziua Europeană a Mobilităţii, pentru a le atrage clujenilor atenţia asupra importanţei aerului curat şi a beneficiilor folosirii bicicletei în locul maşinii. Totodată, aproape 5.000 de voluntari s-au alăturat campaniei de colectare selectivă a deşeurilor din întreaga ţară, iar Primăria Cluj-Napoca a înscris oraşul în competiţia pentru ”Capitala Verde a României”.
Săptămâna de la mijlocul lunii septembrie a fost marcată la Cluj-Napoca de o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra problemelor de mediu. Cu ocazia Săptămânii Europene a Mobilităţii, Primăria a inaugurat două parcuri modernizate, Clubul de Cicloturism Napoca a organizat un marş al bicicliştilor, iar Greenpeace a atras atenţia asupra importanţei reducerii emisiilor de CO2. Sâmbătă judeţul Cluj a aparticipat cu aproape 5.000 de voluntari la operaţiunea de curăţare a întregii ţări. Cu o activitate verde atât de prolifică şi o suită de proiecte în desfăşurare, Cluj-Napoca s-a înscris în competiţia pentru ”Capitala Verde a României”.
Săptămâna Europeană a Mobilităţii
În acest an, 56 de oraşe din România au participat oficial la Săptămâna Europeană a Mobilităţii, printre care şi Cluj-Napoca. Miercuri, Sorin Apostu a ieşit din birou la o plimbare prin oraş pentru a susţine deviza din acest an pentru Săptămâna Europeană a Mobilităţii (16-22 septembrie) -“deplasează-te inteligent, trăieşte mai bine”.
Acesta a fost însoţit de directorul tehnic din Primăriei, Virgil Poruţiu, care a primit sarcini precise pentru ameliorarea unor nereguli legate de trotuare, spaţii verzi sau lucrările din zona Someşului.
În Piata 14 iulie, edilul a provocat presa să marcheze un coş de trei puncte pe terenul de baschet din zonă, iar la finalul turului de oraş a participat la un concurs de măiestrie cu bicicletele în parcul I.L.Caragiale, organizat de municipalitate în parteneriat cu Asociaţia Hobby Bike.
Ziua Europeană fără Maşini
În aceeaşi zi, Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) a dorit să evidenţieze Ziua Europeană fără Maşini şi astfel au verificat infrastructura pentru biciclişti din oraş, şi au prezentat public imagini pe tema facilităţilor pentru circulaţia cu bicicleta în Cluj. Ziua s-a încheiat cu un Marş al Bicicliştilor Clujeni.
“Primăria s-a limitat la implicarea în lansarea două noi puncte de operare a proiectului I Love Velo, prin evenimentul Studento Bike, însă vără vreo restricţie de circulaţie în acea zi, cum cer criteriile Comisiei Europene”, a declarat Radu Mititean, directorul executiv al CCN pentru Ziua de Cluj. “De aceea, CCN este din nou cel care încearcă să compenseze măcar parţial neimplicarea autorităţilor locale, prin organizarea unor manifestări simbolice, militante şi de informare publică”, a adăugat acesta.
Nici Greenpeace nu a lăsat această zi să treacă neobservată. În parcul din spatele Teatrului Naţiona, activiştii şi voluntarii Greenpeace au atras atenţia pietonilor şi şoferilor asupr aimpactului negativ pe care transportul auto îl are asupra mediului.
”În perioada curentă, în Europa transportul deţine o cotă de aproximativ 30% din totalul emisiilor de CO2 şi 60% din consumul de combustibil petrolier. Dioxidul de carbon se înscrie în rândul gazelor cu efect de seră – principalele responsabile pentru încălzirea globală, iar cantitatea de CO2 rezultată din transport creşte alarmant de la an la an. În intervalul 1990 – 2007 creşterea a fost de 30% la nivel european şi de 67% în România”, informeaza Greenpeace într-un comunicat de presă.
Greenpeace urmăreşte reducerea emisiilor de CO2, iar pentru aceasta susţine folosirea cu precădere a mijloacelor de transport în comun şi renunţarea la maşinile cu consum mare, precum celor din categoria SUV, în favoarea celor de capacitate mică, mult mai potrivite pentru traficul urban. Odată cu scăderea emisiilor de CO2, aceste modificări de comportament în rândul populaţiei vor contribui simţitor la fluentizarea traficului în oraşe, iar oamenii vor economisi deopotrivă timp şi bani.
Curăţenie generală în România
Proiectul ”Let's Do It România” şi-a propus să cureţe gunoaiele din România într-o singură zi. Echipele de voluntari au colectat selectiv deşeurile din zonele deja cartate, unde au fost identificate 6.800 de mormane de gunoi. Rampele ilegale de gunoi din Cluj au fost cartate în luna mai. Numărul persoanelor înscrise pe site-ul proiectului s-a ridicat la 70.000, judeţul Cluj fiind pe locul al treilea înţară ca număr de voluntari, după Braşov şi Bucureşti, cu aproape 5.000 de participanţi.
Întâlnirea şi plecarea spre zonele de cureţenie arondate fiecărei echipe a avut loc la ora 9:00, la Iulius Mall. Voluntarii au curăţat judeţul între orele 8 şi 15 şi au transportat gunoaiele colectate selectiv la puncte de transfer prestabilite sau, în absenţa acestora, la primăriile unde există locuri de colectare a deşeurilor. De aici, gunoiul a fost transportat de SC Compania de Salubritate Brantner Veres SA. În judeţul Cluj au fost identificate peste 3.000 de mc de deşeuri. Foarte multe dintre acestea sunt materiale de construcţii şi 38% sunt materiale reciclabile, în mare parte plastic.
Mai multi sportivi de la “U” Mobitelco BT Cluj si de la CS “U” Cluj au participat, sâmbătă la curăţenie. De la “U” Mobitelco BT Cluj au participat aproximativ 200 de copii şi juniori, dar şi componenţii echipei de seniori. Aproximativ 60 de sportivi de la CS Universitatea Cluj, de la de la secţiile de handbal, volei, tenis, scrabble, culturism si fitness, au luat parte şi ei la acest proiect.
"Let's Do It, Romania!" este cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune să responsabilizeze autorităţile şi cetăţenii în ceea ce priveşte gestiunea corectă a deşeurilor şi aplicarea legislaţiei de mediu. Aşa cum au fost organizate acţiunea din Estonia (ţara de origine a iniţiativei) în 2008 şi cele din Letonia şi Lituania în 2009, acţiunea din România presupune implicarea cetăţenilor, a autorităţilor locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, a persoanelor publice şi a mass media pentru a mobiliza populaţia să iasă în ziua stabilită şi să cureţe deşeurile conform planului realizat de către echipă.
Capitala verde a României
Cluj-Napoca s-a înscris în competiţia pentru titlul de ”Capitală verde a României”. În competiţia derulată în cadrul campaniei ”Umbrela Verde”, iniţiată de Tuborg alături de Ministerul Mediului şi Asociaţia RoRec, mai sunt înscrise încă nouă oraşe din ţară. Acestea sunt Timişoara, Braşov. Alexandria, Brăila, Slatina, Slobozia şi sectoatele 4 şi 6 din Bucureşti.
Concursul este la prima ediţie, iar câştigătorul va fi înscris la competiţia europeană cu acelaşi nume. Totodată, capitala verde va fi promovat şi va avea prioritate la acţiunile de mediu derulate de Ministerul mediului şi ”Umbrela Verde”. În cadrul conferinţei de presă, reprezentanta campaniei, Alina Bratu, a vorbit despre criteriile după care va fi jurizat concursul: “În primul rând, va fi analizată strategia de mediu pe care o are fiecare oraş. Se ia în considerare metrul pătrat de spaţiu verde pe cap de locuitor, campaniile de mediu care au fost derulate de aceste oraşe, modul în care se colectează deşeurile, dacă există sau nu un centru ecologic de depozitare. Sunt foarte multe alte condiţii, au fost trecute în patru capitole care, la rândul lor, se împart în 8 sau 9 subcapitole”.
Primarul Sorin Apostu consideră că municipiul Cluj-Napoca are toate şansele să devină capitala verde a României. Acesta a prezentat mai multe iniţiative ale municipalităţii care recomandă oraşul pentru acest titlu. În primul rând, Primăria este implicată în protejarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi asemenea spaţii. Apoi, regimul constructţiilor în zona Făget şi alte zone protejate a fost reglementat de adminitraţia locală. În al treilea rând, arată primarul, s-au ăntreprins acţiuni pentru împădurirea terenurilor erodate, colectarea selectivă a deşeurilor sau refacerea alveolelor. În plus, linia de tramvai, mijloc de transport în comun nepoluant, va fi reabilitată.
”În contextul politicilor europene de astăzi, când eşti oraş verde, eşti privit altfel de instituţiile Uniunii Europene. Acest gen de acţiuni se răsfrâng şi asupra cetăţenilor, pentru că ceea ce ne interesează până la urmă este creşterea calităţii vieţii”, a explicat primarul.
Diana Gabor
