Trafic de organe în Cluj la mica publicitate

Pe o platformă de anunțuri online, peste 600 de persoane au postat anunțuri în care își vând organele, în special rinichii și lobi de ficat. În Cluj sunt 40 de persoane care pot fi acuzate oricând de trafic de organe. Unul dintre clujenii dispuși să își vândă un rinichi spune că dacă ”facem lucrurile cu cap, nu ne prinde nimeni și nu avem nicio problemă cu poliția”.

România este țara sursă a celui mai mare număr de victime din Europa, precum și țara de origine a unor ample rețele de trafic.

”Donez Rinichi Grupa B3 – Sunt Adrian din Cluj-Napoca am 21 de ani, nu fumez, nu beau alcol deloc de la vârsta de 15 ani. Sunt foarte hotărât să fac chestia asta deoarece am nevoie enormă de bani. Cheltuielile medicale și transportul le suportă cumpărătorul. Pentru mai multe detalii nu ezitați să sunați”, arată unul dintre zecile de anunțuri postate pe platforma www.anunturi-on-line.ro.

”Sunt fată, am 23 de ani. Donez rinichi. Grupa 0 pozitiv. Nu am nici o problemă de sănătate. Sunt în Cluj-Napoca. Am nevoie urgentă de bani. Aștept să mă sunați”, arată alt anunț.

”Donez rinichi sau lob ficat grupa sanguina B3. Sunt un băiat din Cluj-Napoca. Am 21 de ani. Nu beau alcool. Am băut o singură dată în viața mea. Nu mă droghez. Fumez regulat 2-3 țigări la zi. Sunt foarte sigur că vreau sa fac transplantul. Deoarece am foarte mare nevoie de bani și pe de altă parte pot ajuta și la salvarea unei vieți. Precizez că mă pot deplasa și in alte orașe. Dar primitorul va suporta toate costurile. Deoarece nu am niciun ban. Pentru deplasarea în alte orașe se trimit bani înainte pentru drum dus și întors. Și precizez că nu sunt asigurat. Mulțumesc de atenție. Vă doresc sănătate”, arată anunțul postat de George Tănase.

Potrivit Agenției Naționale de Transplant, la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj Napoca sunt 2228 de persoane care așteaptă un rinichi și, până acum au fost făcute 1011 de operații. La cele cinci centre de transplant din România la sfârșitul anului trecut era înscriși pe listele de așteptare 5255 de persoane care au nevoie de un transplant renal. 13 dintre aceștia au decedat între timp. La sfârșitul anului era înregistrați 9.900 de persoane care făceau dializă.

10.000 de euro rinichiul

Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe unul dintre clujenii dispuși să își vândă rinichiul. Prețul a fost stabilit la 10.000 de euro plus costurile de operație și analize. Întrebat despre ilegalitatea afacerii, donatorul a spus că dacă facem lucrurile cu cap nu ne prinde nimeni și nu avem probleme cu poliția”.

Eu am A2 dar trebuie să facem mai multe teste de compatibilitate să vedem dacă merge transplantul. De câți bani dispui? Păi, 10.000 de euro vreau bani în mână și tu te ocupi să plătești celelalte costuri de deplasare, operație și teste. Spunem că suntem prieteni sau rude și dacă facem lucrurile cu cap nu ne prinde nimeni și nu avem probleme cu poliția”, spune unul dintre posibilii donatori. Ulterior, el a revenit cu un apel telefonic pentru a spune că se grăbește cu transplantul. ”Deci, ai văzut pozele cu mine, ai văzut că sunt tânăr și sănătos. Eu am mai primit oferte și mă cam grăbesc să închei tranzacția. Pentru mine nu-i mare lucru, eu pot fi bine mersi cu un rinichi și pentru tine, pentru un tip care lucrează la birou, 10.000 de euro nu înseamnă mare lucru. Dacă ești hotărât să mă suni!”. Reporterii Gazeta de Cluj l-au convins pe donator să trimită fotografii cu el.

Polițiștii au nevoie de flagrant pentru un caz solid

Înainte de realizarea transplantului au loc o serie de analize de compatibilitate între donator și primitor. Totodată, înainte de intervenție, cele două persoane sunt evaluate de o comisie de etică. Comisia are în componență un medic cu pregătire în bioetică, un psiholog sau un medic psihiatru și un medic primar, angajat al spitalului care are atribuții de conducere în cadrul acestuia, neimplicat în echipa de transplant.

Medicii susțin că în cele mai multe dintre cazuri au loc donări de organe din partea rudelor de gradul întâi. În cazul în care unul dintre membrii comisiei are dubii în legătură cu relația dintre cei doi se pot solicita acte doveditoare.

În acest context, însă, Poliţia Română a explicat că o sancţiune ar putea interveni numai dacă tranzacţia are loc.

Potrivit IPJ Cluj, ”Polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj- Napoca efectuează activități de cercetare penală în baza delegărilor emise de D.I.I.C.O.T. –S.T.Cluj cu privire la infracțiunea prevăzută de art.154 din Legea 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătății, dacă săvârșirea ei a intrat în scopul unui grup
infracțional organizat, în sensul articolului 367, alineat 6 Cod penal. În toate aceste cazuri, urmărirea penală se efectuează în mod direct de către procurori. Astfel, la unitatea indicată, infracțiunea menționată nu se regăsește între indicatorii statistici”.

La nivel de parchete, în ultimii doi ani, potrivit datelor de la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorii au avut de soluţionat speţe cu infracţiuni de trafic de organe după cum urmează: 2017 – 17 cauze de soluţionat, dintre care numai una s-a concretizat în trimitere în judecată, iar trei au fost clasate; 2018 – 12 cauze de soluţionat, dintre care la una s-a dispus trimiterea în judecată şi pentru patru s-a dispus clasare. Însă reprezentanţii CSM au precizat că date referitoare la prelevarea ilegală de ţesuturi şi organe nu sunt evidenţiate distinct în înregistrările privind activitatea parchetelor, ele fiind subsumate datelor statistice aferente obiectului statistic infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate (art. 381-384 NCP).

„Referitor la activitatea instanţelor judecătoreşti, în materie penală, în nomenclatorul obiectelor statistice din aplicaţia ECRIS utilizată de instanţele naţionale nu există înregistrat un obiect statistic privind infracţiuni de trafic de organe (Legea 95/2006). Dosarele având acest obiect sunt introduse în aplicaţie de către grefierii registratori în cadrul obiectului „infracţiuni la alte legi speciale”, obiect ce nu are definite atribute care să permită identificarea legilor la care se face trimitere”, mai arată CSM.

Legislația privitoare la traficul de organe

În România, cadrul legislativ care reglementează aspectul infracţional al traficului de organe şi ţesuturi sau celule de origine umane este reprezentat de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, unde sunt prevăzute şi sancţiuni în ceea ce priveşte comerţul cu organe. În ceea ce priveşte mediatizarea acestor anunţuri, articolul 156 Legea 95/2006 este cel care prevede sancţiunile.

„(1) Fapta persoanei de a dona organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în scopul obţinerii de foloase materiale, pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Publicarea sau mediatizarea unor anunţuri privind donarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, donare ce ar fi efectuată în scopul obţinerii unor foloase materiale pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în articolul de lege.