Trei zile de libertate pe lună pentru deţinuţii care execută pedepse în condiţii necorespunzătoare

Ministerul Justiţiei condus de Raluca Prună propune o măsură binevoitoare pentru sistemul penitenciar şi pentru societatea românească. În cazul în care actul normativ se concretizează în forma propusă, toţi condamnaţii ar urma să beneficieze de o reducere de trei zile din pedeapsa pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare.

Proiectul pus în dezbatere de Ministrul Justiţiei

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, urmând ca, potrivit propunerii, deţinuţii care îşi execută pedeapsa în condiţii necorespunzătoare să primească trei zile de libertate pe lună.

„În calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel: pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată.

În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensul, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută”, se menţionează în proiectul de lege.

Această prevedere nu se aplică şi perioadelor petrecute de deţinuţi în spitalele sau unităţile sanitare ale penitenciarelor. Ele se aplică însă pentru arestul preventiv, mai arată proiectul de lege. De asemenea, deţinuţii care beneficiază de un spaţiu de detenţie mai mare de trei metri pătraţi, dar care consideră că le sunt încălcate alte drepturi, se pot adresa în continuare instanţelor de judecată.

Potrivit sursei citate, „această compensare se realizează în procedura liberării condiţionate, toate condiţiile pentru acordarea acesteia urmând a fi examinate de comisia de liberare condiţionată din cadrul penitenciarului şi de către instanţă”.

Proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost demarat ca măsură de reducere a supraaglomerării din penitenciare prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă.

Condiţiile din Penitenciarul Gherla

Amintim că problema supraaglomerării camerelor din penitenciarele româneşti a determinat declanşarea unei revolte în cadrul penitenciarelor din Iaşi. Ulterior, această revoltă s-a extins în semn de solidaritate încă in zece unităţi de detenţie. La penitenciarul Gherla însă, deţinuţii au considerat condiţiile de încarcerare normale şi nu au considerat necesar să pornească o răzmeriţă.

Dan Donciu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla nu a vrut să facă precizări pe acest subiect, motivând că nu este în măsură. Întrebat totuşi de condiţiile de detenţie din prezent la Penitenciarul Gherla, Dan Donciu susţine că din punctul său de vedere ”la Penitenciarul Gherla sunt cam cele mai bune condiţii din ţară. Ne străduim să acordăm condiţii corespunzătoare. În momentul de faţă se asigură drepturile persoanelor private de libertate”. Cât despre condiţiile de detenţie din penitenciare la nivel naţional, Dan Donciu s-a abţinut din nou să ne ofere o opinie:  ”Nu pot să mă exprim nici cu privire la acest subiect”.

Totuşi, în 2012 Relu Axinte, asistat de avocatul clujean Radu Chiriţă, a depus o plângere la CEDO împotriva României în care cere o compensare pentru condiţiile fizice de detenţie şi pentru existenţa unui deficit în administrarea de îngrijire dentară.

Pe 25 noiembrie 2008, reclamantul, acuzat de furt, a fost pus sub arest preventiv. Această detenţie a fost prelungită până la condamnarea la şase ani de închisoare pronunţată de Tribunalul Cluj-Napoca, într-o decizie definitivă, pe 29 aprilie 2010. Reclamantul a fost deţinut în diverse centre de detenţie printre care şi Penitenciarul Gherla.

Relu Axinte în închisoarea din Gherla,unde a fost încarcerat din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, a fost plasat într-o celulă cu 30 de paturi, cu 34 de alţi deţinuţi, aşa încât, uneori, a trebuit să împartă patul cu un alt deţinut. El a adăugat că celula era murdară şi foarte umedă şi nu a avut posibilitatea unei igiene personale adecvate .

România, condamnată la CEDO pentru condiţiile din penitenciare

În martie, România a fost condamnată la CEDO pentru condiţiile din penitenciare, iar în curând ar putea fi obligată să plătească despăgubiri uriaşe. Curtea europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie pilot pe această temă. Ministerul Justiţiei NU a recunoscut iniţial existenţa acestei decizii, deşi Ministerul de  externe ştia că hotărârea nu doar că exista, dar a şi fost aplicată deja in 4 cauze. Într-un comunicat comun, cele două ministere cer acum CEDO să nu aplice sancţiuni şi promit rezolvarea situaţiei condiţiilor de detenţie.

În patru cauze introduse împotriva ţării noastre în care au fost reclamate condiţiile din penitenciare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aplicat procedura hotărârii pilot. Aceasta se referă inclusiv la supraaglomerarea închisorilor, aşa cum rezultă dintr-un comunicat al ministerului de externe.

Este o practică generalizată la nivelul tuturor închisorilor din România ca deţinuţii să dea în judecată statul roman, reclamând condiţiile de detenţie, ştiind încă de la început că este o bătălie cu succes garantat. Aproape fiecare persoană care ajunge în penitenciar are şansa să obţină despăgubiri, nu mari –  de ordinul câtorva mii de euro, dacă reclamă România la CEDO pentru condiţiile de detenţie. Aşa se face că de-a lungul anilor, statul român a pierdut, puţin câte puţin, milioane de euro pentru despăgubirile acordate deţinuţilor, fără ca autorităţile sa facă vreo încercare de stopare a fenomenului.

Se vehiculează două soluţii pentru a înceta şirul condamnărilor pe bandă rulantă pe care statul român le încasează la CEDO. Prima, şi cel mai uşor de realizat pentru stat, dar nu se ştie cu ce costuri pentru societate, ar fi adoptarea unei legi de amnistie şi graţiere pentru descongestionarea închisorilor suprapopulate. În acest fel, deţinuţi închişi pentru fapte minore sau cei care nu prezintă pericol social ar putea fi eliberaţi şi plasaţi sub diverse forme de control.

O altă soluţie, care ar consta în construirea unui sistem de penitenciare noi, la standarde europene, presupune alocarea unei mai mari perioade de timp, dar oferă garanţia că în viitor condamnările la CEDO vor fi tot mai rare. Statul nu ar fi nevoit să suporte toate cheltuielile, putând fi accesate fonduri europene pentru un astfel de program.