Tribunalul Cluj obligă Garda Forestieră Cluj să afle cum s-au furat sute de hectare de pădure

Tribunalul Cluj a dat o primă sentinţă într-un proces în care clujeanul Crin Gălăţean încearcă să îi tragă la răspundere pe cei care au tăiat ilegal sute de hectare de pădure pe care era proprietar. El a deschis procesul pentru că reprezentanţii Direcţiei Silvice Maramureş şi ai Gărzii Forestiere Cluj au preferat să îşi astupe urechile cu rumeguş ca să nu audă drujbele şi au refuzat să constate furtul. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât nici măcar actualul şef DNA Cluj, Ionuţ Vasile, nu a putut să vadă furtul sutelor de hectare de pădure, chiar dacă a avut dosarul în faţa lui. 

În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat detalii despre cum peste o sută de hectare de pădure aflate în proprietatea unui clujean au fost tăiate ilegal, iar reprezentanţii Direcţiei Silvice Maramureş şi a Gărzii Forestiere Cluj au refuzat să constate furtul.

Din acest motiv, Crin Gălăţean a deschis un proces împotriva celor două instituţii pentru a le obliga să realizeze un control în urma căruia să emită o documentaţie în care să scrie, negru pe alb, că pădurea a fost tăiată ilegal. Legislaţia prevede ca reprezentanţii instituţiilor din domeniul forestier să întocmească un proces verbal de constatare. Fără acest act, procurorii sau reprezentanţii Ministerului Mediului, al Apelor şi Pădurilor se pot îmbolnăvi subit de autism şi nu pot vedea furtul.

Astfel, în luna iulie 2019, Crin Gălăţean a dat în judecată Direcţia Silvică Maramureş şi Garda Forestieră Cluj pentru a obliga cele două instituţii să realizeze un control.

După aproximativ cinci ani, timp în care juriştii celor două instituţii au încercat în mai multe feluri să tergiverseze dosarul, clujeanul a câştigat fondul dosarului.

”Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Direcţia Silvică Maramureş, ca neîntemeiată. Admite acţiunea formulată de reclamantul Gălăţean Crin, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Silvică Maramureş şi Garda Forestieră Cluj şi, în consecinţă: Dispune obligarea pârâtei Direcţia Silvică Maramureş la efectuarea controlului de fond în baza art.4 al Regulamentului de pază a fondului forestier, în condiţiile Hotărârii de Guvern nr. 1076/2009, în prezenţa gestionarului cantonului din care face parte terenul în suprafaţă de 146 ha, situat în UP VIII Ţibău, UA 90A, 91A, 93A, 93B, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Dispune obligarea pârâtei Direcţiei Silvice Maramureş la emiterea unui act de control în urma organizării controlului de fond, cu conţinutul determinat în anexele nr.1 şi nr.4 ale regulamentului de pază a fondului forestier aprobat prin HG nr.1076/2009 şi supus aprobării conform competenţelor ce revin Direcţiei Silvice în conformitate cu actul normativ menţionat. Dispune obligarea pârâtei Gărzii Forestiere Cluj la delegarea unei persoane în vederea efectuării controlului de fond, cu participarea proprietarului şi gestionarului cantonului 3 Jupanea, T G. Dispune obligarea în solidar a pârâtelor la plata către reclamant a sumei de 4.570 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Dispune obligarea pârâtei Direcţiei Silvice Maramureş la plata către reclamant a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru. Dispune obligarea pârâtei Garda Forestieră Cluj la plata către reclamant a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, azi, 02.11.2023”, arată soluţia pe scurt a judecătoarei CAZAN Dumitriela Rodica.

Drujbele le-au tăiat vocalele!

Am încercat să aflăm de la şefii celor două instituţii pe care instanţa le-a obligat să îşi facă treaba de ce a fost nevoie de acest demers pentru a constata furtul unei suprafeţe de pădure atât de mare încât se poate vedea din satelit. 

Şeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Steţco, a declarat că nici el şi nici instituţia pe care o reprezintă nu se simt vizaţi de verdictul judecătorilor, chiar dacă în cadrul soluţiei pe scurt se fac referiri precise la ceea ce ar trebui, sau mai bine zis, ar fi trebuit, să facă Garda Forestieră Cluj.

”Dar noi nu avem nimic de-a face cu această sentinţă. Noi, de fiecare dată am delegat pe cineva să meargă să controleze, dar cei de la Direcţia Silvică Maramureş nu au făcut controlul, iar proprietarul pădurii nu a vrut să meargă în control fără să vină şi cei de la direcţia silvică Maramureş. Decizia instanţei face referire la ei, nu la noi, pentru că pe noi ne pune să delegăm pe cineva. Sigur că o să delegăm, cum am făcut-o de fiecare dată!”, spune Steţco. El conduce o instituţie care, practic, ar trebui să garanteze faptul că pădurile nu sunt tăiate ilegal.

Şeful Direcţiei Silvice Maramureş, Daniel Paicu, a spus că nu ştie despre ce este vorba, în pofida faptului că este la curent cu acţiunile desfăşurate în justiţie de Crin Gălăţean.

”Nu ştiu despre ce este vorba. Trebuie să vorbesc şi eu cu juriştii să vedem despre ce şi cum este vorba. Nu vă pot spune mai multe!”, a declarat Paicu.

Reprezentanţii instituţiei conduse de Paicu au avut o atitudine similară şi pe parcursul procesului, încercând să convingă judecătorul că ei, în mod normal, nu ar fi trebuit să supravegheze pădurea furată.

Reprezentanţii celor două instituţii au susţinut în cadrul unui termen al procesului că, de fapt, pădurea era administrată de un ocol privat şi că ei nu aveau nicio atribuţie. Însă, din actele de la dosar reiese faptul că de suprafaţa de pădure erau răspunzători cei de la Direcţia Silvică Maramureş şi cei de la Garda Forestieră Cluj.

Una dintre metodele prin care s-a încercat ascunderea furtului pădurii a fost desfiinţarea şi reînfiinţarea unuia dintre ocoalele din subordinea Direcţiei Silvice Maramureş în cadrul căruia era pădurea. La dosar există un memoriu de pază în care figurează toţi proprietarii pentru a se şti fiecare amenajament silvic şi respectiv suprafaţa deţinută de fiecare proprietar în parte. Ocolul respectiv are 1500 ha păduri ale persoanelor fizice, restul până la 9.000 ha fiind pădurile statului. Pentru a pentru a muşamaliza furtul, s-a desfiinţat ocolul,  pentru ca în anul 2021 să se reînfiinţeze pe aceeaşi suprafaţă şi cu aceeaşi proprietari. Prin această metodă s-a încercat ştergerea din ”baza de date” silvică a suprafeţei furate.

De altfel, în cadrul acestui proces, şeful Direcţiei Silvice Maramureş, Daniel Paicu, a fost amendat de judecător pentru ”modalitatea defectuoasă de comunicare şi de a da curs solicitărilor instanţei, respectiv împrejurarea că se comunică doar parţial înscrisurile solicitate şi pe altă parte se comunică, deşi există suficient timp acordat, doar în cursul zilei în care se fixează termenul de judecată sau chiar ulterior termenului fixat până la redactarea încheierii de şedinţă”.

Pe parcursul întregului proces, reprezentanţii Direcţiei Silvice Maramureş au încercat să tergiverseze judecarea cauzei prin depunerea de situaţii şi documentaţii incomplete sau cu întârziere.

România tunsă chilug de infractori

În 90% dintre cazurile de furt de păduri în care copacii sunt tăiați la ras este vorba de pădurile Romsilva, adică cele ale statului. Este un fond forestier imens care târâie după el un prejudiciu pe măsură. Pădurile ar trebui să fie protejate de angajați plătiți din bani publici de la ocoalele silvice, direcțiile silvice, administrațiile Parcurilor Naționale, Garda Forestieră, Ministerul Pădurilor și secțiile de poliție ale Direcțiilor silvice. Această armată de oameni, bugetofagi, primesc salarii lunare de la stat, pe de altă parte primesc șpăgi și, în al treilea rând, fac afaceri cu păduri. Într-o proporție de 90%, averile celor care activează în acest sistem sunt obținute ilegal. Controalele nu se fac mai deloc, procesele verbale nu se întocmesc, fișele de calcul a prejudiciului nu există, iar copacii dispar prin magia drujbelor și a camioanelor care fac șleahuri prin pădurile chelite.

Majoritatea tăierilor ilegale sunt ascunse în acte de doborârile accidentale de arbori  din cauza condițiilor meteo sau a calamităților. Oricum ar fi, în cazul lui Crin Gălățean, Garda Forestieră Cluj ar fi trebuit să se deplaseze în teren și să inventarieze copacii doborâți de eventualele furtuni sau calamități, să facă un proces verbal de identificare, iar toată documentația să fie trimisă la București pentru a fi semnată și aprobată de ministrul Mediului. Aceste lucruri nu sunt facultative, ci obligatorii și prevăzute de legislația în materie forestieră.

În zona Maramureșului, unde sunt localizate pădurile respective, nicio tăiere de pădure pe suprafețe mari nu este aprobată prin ordin de ministru.

Păduri de milioane de euro tăiate ilegal

”Până nu va fi executorie, sentinţa nu va avea niciun efect. Am mai multe sentinţe civile care îi obligă pe cei din instituţiile respective să îmi dea pădurea, dar nu s-a întâmplat nimic. Mai sunt două dosare penale pentru obstrucţionarea justiţiei pentru că nu au depus acte în cadrul procesului. Terenul respectiv ar trebui predat cu o plată a lemnului tăiat ilegal şi în cazul meu este vorba de zeci de milioane de euro”, a declarat Crin Gălăţean pentru.