Tribunalul i-a dat 2,3 mil euro unui clujean
Dupa cativa ani de procese, clujeanul Mircea Igna a reusit sa obtina printr-o sentinta judecatoreasca o suma record pentru despagubirile pe care le-a cerut. El ar putea primi de la statul roman peste 2,3 milioane de euro pentru ceea ce comunistii i-au luat familiei Igna, pe care au catalogat-o, la vremea respectiva, drept o familie de chiaburi. De la depozitele de lemne, pana la aur, gaste si carute, instantele clujene au luat in considerare evaluarea averii facuta in baza proceselor verbale de confiscare a averii facute de comunisti.
Dupa cativa ani buni de procese, clujeanul Mircea Igna a reusit sa obtina o sentinta de despagubire care este o suma record la Cluj. Este vorba de circa 2,3 milioane de euro, bani pe care statul roman ar trebui sa ii plateasca prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj.
Conform sentintei, DGFP Cluj trebuie sa il despagubeasca pe Igna cu suma de 8.327.445 lei.
“Obliga paratul (STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DGFP CLUJ) sa plateasca reclamantilor suma de 8.327.445 lei, reprezentand contravaloarea bunurilor confiscate constand din depozit de material lemnos, in valoare de 50.729 lei, patru cai in valoare de 16.000 lei, doi boi in valoare de 7.000 lei, patru vaci in valoare de 8.000 lei, doi vitei in valoare de 4.000 lei, 28 gaste in valoare de 1.400 lei, saizeci de gaini in valoare de 1.800 lei, doua carute pentru boi in valoare de 2.000 lei, doua carute pentru cai in valoare de 2.000 lei, o trasura in valoare de 1.500 lei, doua sanii in valoare de 1.000 lei, trei pluguri in valoare de 600 lei, patru grape in valoare de 1.200 lei, mobilier si vesela in valoare de 20.000 lei, aur in valoare de 92.200 lei, tacamuri argint si alte obiecte in valoare de 12.000 lei, cherestea in valoare de 8.000.000 lei, caramizi in valoare de 42.000 lei, tigla si fier in valoare de 80.000 lei. Respinge pretentiile pentru restul bunurilor mobile, pentru restituirea in natura a terenului, precum si pentru daune morale. Respinge exceptia prescriptiei invocata de parat. Obliga paratul la plata sumei de 2380 lei, reprezentand cheltuieli de judecata”, arata solutia data de magistratii tribunalului Cluj.
La nivel national, conform datelor statistice, exista circa 50.000 de romani care au avut de suferit de pe urma regimului comunist si care sunt indreptatiti sa ceara despagubiri. Insa, de obicei statul roman respinge cererile de despagubire, reprezentantii institutiilor spunand ca trebuie sa se multumeasca cu satisfactii morale.
“Scopul acordarii de despagubiri pentru daunele morale suferite de persoanele persecutate in perioada comunista este nu atat repararea prejudiciului suferit, prin repunerea persoanei persecutate intr-o situatie similara cu cea avuta anterior, ci acela de a produce o satisfactie de ordin moral, prin insesi recunoasterea si condamnarea masurii contrare drepturilor omului”, arata un raspuns al Ministerului Justitiei semnat de secretarul de stat Lidia Barac. Conform documentului, statul roman ar fi acordat prea multe despagubiri celor care le-au solicitat, astfel ca “legiuitorul s-a indepartat de la principiile care guverneaza acordarea acestor despagubiri”. In mod reciproc, statul ar trebui sa fie deplin multumit de faptul ca platitorii de impozite si-ar recunoaste sumele datorate la buget, dar nu si le-ar plati niciodata.
I s-au retrocedat ruinele
Statul a ajuns sa primeasca aceasta condamnare pentru in 1950 comunistii i-au acuzat pe parintii lui Mircea Igna, Catalina si Ioan, de sabotaj impotriva statului si au confiscat averea familiei din Calatele: circa 15 hectare de teren, sase corpuri de case, depozite de cherestea si cereale si alte spatii in comuna Calatele. Dupa caderea comunismului, Mircea Igna a facut cereri de retrocedare a averii catre Comisia Locala Calatele. In 1996, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a suspendat decizia de acuzare a parintilor sai si a decis ca Igna trebuie sa reintre in posesia averii.
"Dupa ce am castigat procesul impotriva deciziei de confiscare a averii, autoritatile din Calatele mi-au cerut dovedesc ca bunurile pe care le solicit au fost ale familiei mele. Desi am prezentat actele necesare, Primaria a concesionat un teren de 7.540 mp societatii Elim SRL, care se extinde pe aproape 2 ha din terenul meu", sustine Igna. El a deschis alte procese prin care cere sa i se restituie bunurile. Pentru ca i s-a dat castig de cauza la Curtea de Apel Cluj, el a primit o parte din acestea si acum este proprietarul a sapte hectare de teren si a sediului Primariei din Calatele
Primar controversat acuza procurorii DNA Cluj de flagrant regizat
Insa, dupa procesele care au durat aproximativ 20 de ani si Igna a primit o parte din imobilele confiscate, de fapt i s-au restituit, in mare parte, cladiri numai bune de demolat. El l-a acuzat pe fostul primar al comunei, Petru Toadere ca i-a predat doar niste darapanaturi.
“Petre Toadere, a avut un gater in casa unde m-am nascut si a luat in mod dubios o parte din imobilul respectiv. In 2003, dupa un lung proces, am primit inapoi casa si am convenit ca el sa-mi plateasca o chirie lunara de 500 de lei pentru gater. Mi-a platit o perioada, dupa aceea a vandut, fara sa-mi spuna, o cladire din fosta casa parinteasca. A ruinat totul si a plecat de-acolo”, spune Mircea Igna.
Clujeanul mai spune ca l-a dat in judecata pe primarul comunei Calatele pentru ca i-a distrus gospodaria si ii cere despagubiri de circa 60.000 de lei. „Ma judec cu primarul pentru ca mi-a distrus casa, nu mi-a platit chirie si am cerut despagubiri, stabilite de un evaluator, de peste 60.000 de lei pentru o suprafata de peste 300 de metri patrati. Primarul a depus la dosarul in care ma judec doua contracte de vanzare-cumparare a cladirii care acum este locuita de cineva fara ca eu sa stiu in ce baza. Prima oara a cumparat in 1990 o cladire din cadrul casei cu 30.000 de lei, apoi a mai cumparat-o o data, in 2001, cu 80 de milioane de lei vechi de la unu’, Vasile Miclea. Pai, care-i valabil dintre astea doua?”, se intreaba Mircea Igna.
Primarul Petru Toadere a fost acuzat de procurorii DNA Cluj de trafic de influenta, a fost arestat dar, ulterior, a fost eliberat si repus in functie. El acuza ca procurorii DNA i-au “regizat” flagrantul in baza caruia a fost acuzat de coruptie.
Cum au evaluat judecatorii averea lui Mircea Igna
-depozit de material lemnos – 50.729 lei,
-patru cai – 16.000 lei,
-doi boi – 7.000 lei,
-patru vaci – 8.000 lei,
-doi vitei – 4.000 lei,
-28 gaste – 1.400 lei,
-saizeci de gaini – 1.800 lei,
-doua carute pentru boi – 2.000 lei,
-doua carute pentru cai – 2.000 lei,
-trasura – 1.500 lei,
-doua sanii – 1.000 lei,
-trei pluguri – 600 lei,
-patru grape – 1.200 lei,
-mobilier si vesela – 20.000 lei,
-aur – 92.200 lei,
-tacamuri argint si alte obiecte in valoare – 12.000 lei,
-cherestea – 8.000.000 lei,
-caramizi – 42.000 lei,
-tigla si fier – 80.000 lei.
Au “sabotat” comunistii cu munca
In 1950 parintii lui Mircea Igna, Catalina si Ioan, au fost acuzati de instantele de judecata ale statului comunist ca au insamantat peste cota stabilita de catre Comitetul comunal Calatele, cu scopul de a sustrage cotele de produse agricole cuvenite statului. Ioan Igna a fost condamnat la doi ani de inchisoare si o amenda penala de 500 de lei, iar Catalina Igna la doua luni de inchisoare si la plata unei amenzi corectionale de 10.000 lei. Ioan si-a executat condamnarea la Canalul Dunare-Marea Neagra, iar Catalina in arest la Cluj. Dupa ce si-au ispasit pedepsele, familia Igna si-a luat viata de la inceput in Cluj Napoca, iar Mircea Igna a reusit sa ajunga medic stomatolog.
Razvan Robu
