Tudor Sălăgean: „Dacă peste tot tradiţia începe să dispară, noi o readucem în Muzeul Etnografic”!

Un  proiect de valoare şi cu bătaie lungă pentru întreaga comunitate clujeană va fi lansat peste mai puţin de două săptămâni: Concursul Internaţional de Soluţii „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia” – pădurea Hoia. Totul, în cadrul proiectului „Conservare-restaurare şi punere în valoare a bisericilor de lemn Petrindu şi Cizer”. Iar după finalizarea proiectului, Parcul Etnografic va deveni un spaţiu în care clujenii vor dori cu şi mai multă ardoare să-şi petreacă timpul liber – cu  spaţii expoziţionale, scenă pentru spectacole, pasarele de legătură cu oraşul, piste de ciclism, dar şi un spaţiu al tradiţiilor culinare care-l va înlocui pe cel ars în anii `50 într-un incendiu.

Restaurarea bisericilor de lemn Cizer şi Petrindu – un succes!

Vorbind despre concursul internaţional care va fi lansat pe 20 februarie a.c., Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei ne face un scurt istoric al celorlalte activităţi din cadrul proiectului „Conservare – restaurare şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer”: ”Restaurarea bisericuţelor a fost finalizată la data de 12 iulie 2016 şi practic a constutuit o reuşită absolută. A  fost refăcută structura celor două biserici, a fost înlocuită învelitoarea acoperişului şi, mai ales, a fost restaurată pictura interiorului celor două biserici, de o valoare excepţională din secolul al XVIII-lea, cu menţiunea că biserica din Petrindu ar putea data chiar din secolul al XVII-lea. Restaurarea a fost foarte laborioasă, a muncit o echipă coordonată de d-na Dana Postolache şi dl. Ioan Darida, experţi restauratori binecunoscuţi  în toată România, peste treizeci de oameni, într-un regim de muncă susţinut – uneori aproape zi şi noapte – şi astfel s-a reuşit performanţa de a finaliza la termen acest proiect, în pofida dificultăţilor reprezentate de faptul că o parte din lucrări s-au definitivat în sezonul rece”.  Tudor Sălăgean arată în continuare că un rol important în realizarea proiectului l-au avut partenerii norvegieni de la Asociaţia Nordică de Design Urban, Håkon Iversen şi Trond Tystad: „Aceştia au realizat un master-content plan, care avea în vedere tocmai punerea în valoare a celor două biserici restaurate şi odată cu acestea a întregului Parc Etnografic. Mai mult decât atât, cei doi parteneri au ca scop însăşi punerea în valoare a Clujului  şi promovarea lui pe plan internaţional prin organizarea unui concurs internaţional de arhitectură. Amândoi partenerii au credinţa că în Cluj există un potenţial de dezvoltare turistică semnificativ şi că multe dintre spaţiile urbane trebuie puse în valoare. Ideea partenerilor noştri a fost foarte bine receptată de Consiliul Judeţean, Ordinul Arhitecţilor din Cluj şi de reperezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale, luând astfel naştere o strategie de dezvoltare a întregii zone – care începe de la Cetăţuie şi merge spre Pădurea Baciu, pe lângă Parcul Etnografic, pe strada Romulus Vuia”. O temă a proiectului acestui concurs constituie includerea realizării unei pasarele pietonale peste Tăietura Turcului, pentru a se defini un traseu pietonal de creastă, de la Cetăţuie spre Poiana Rotundă, locul de interes pentru amatorii de OZN-uri, dar nu au fost neglijate nici discuţiile cu diverse ONG-uri pentru proiectarea unor trasee de ciclism, alergare şi plimbare – care reprezintă o modalitate optimă de punere în valoare a sectorului de pădure care se află în administrarea muzeului.  De asemenea, pe această temă se are în vedere crearea unor trasee pe care se vor putea organiza competiţii sportive internaţionale de anvergură, printre altele cros-country şi ciclo-cros. Referindu-se la subiect Tudor Sălăgean mai arată că în colaborare cu Asociaţia „Clujul pedalează” au fost organizate deja, în muzeu, competiţii internaţionale de ciclism – iar un traseu trecea, la un moment dat chiar printr-o şură! – astfel că sportivii şi arbitrii din străinătate au fost extrem de încântaţi de traseu şi, totodată, de muzeu.

„ Publicul să-şi petreacă ziua la noi şi să vrea să se întoarcă şi a doua zi”

Îşi continuă prezentarea managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: „Practic, Parcul Etnografic se va extinde cu 27 de hectare, dintre care 17 hectare de pădure şi în jur de 8-9 hectare de păşune şi fâneaţă. Potrivit master planului, adaptat în cadrul acestui proiect realizat de experţii norvegieni, noul sector al parcului ar urma să cuprindă un Centru pentru Patrimoniul Satului Românesc, în cadrul căruia vor exista spaţii expoziţionale, o galerie de artă populară şi suveniruri, un Auditorium şi un spaţiu destinat promovării tradiţiilor culinare, pe lângă spaţiile tehnice şi de depozitare de care muzeul are foarte multă nevoie. Un punct de foarte mare interes în această zonă de extindere va fi sectorul interactiv în care vizitatorul va putea experimenta direct contactul cu atmosfera mediului rural. Este vorba, practic, de trei case şi patru şuri realizate în stilul şi tehnica tradiţională, dar care nu vor fi construcţii de patrimoniu, astfel încât aici se va putea manifesta liber creativitatea organizatorilor de evenimente din interiorul sau exteriorul muzeului”. Referindu-se la patrimoniul actual al muzeului,  „templul tradiţiilor” ce cuprinde construcţiile de mare valoare, Tudor Sălăgean afirmă că acestea vor suferi doar intervenţii minore, cele mai multe activităţi deplasându-se spre sectorul exterior. De asemenea, tot acolo va fi ridicată şi o scenă în aer liber şi mai multe spaţii – totul pentru a răspunde interesului publicului – care sunt foarte diferite. Intenţia conducerii muzeului este să ofere publicului un spaţiu în care acesta să-şi petreacă o zi întreagă acolo – şi să-şi dorească să revină şi ziua următoare. Apoi, adaugă: „Legat tocmai de aceste elemente pe care vi le-am relatat este organizat concursul internaţional de arhitectură, care va fi lansat în 20 februarie. Ne-am dat seama că tradiţia, despre care se spune că dispare de la sate, se deplasează, în schimb, spre oraşe. Există în Cluj-Napoca – dar şi în marile oraşe ale României – foarte mulţi iubitori ai tradiţiei, pentru care muzeul începe să devină o a doua casă. Din păcate, datorită restricţiilor legate de protejarea patrimoniului, până acum nu am putut oferi publicului tot ce am fi vrut să oferim, dar în acest sector interactiv care se va dezvolta în Parcul Etnografic publicul va putea participa, în sfârşit, după finalizarea proiectului. La final mai menţionez un lucru: concursul va fi jurizat de reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, de către managerul proiectului, Daniela Furcovici, specialiştii din cadrul Ordinului Arhitecţilor precum şi de experţii Asociaţiei Nordice de Design Urban din Norvegia – Håkon Iversen şi Trond Tystad”.