Doi frați avocați din Cluj Napoca, Romulus și Marius Luca, au câștigat un proces împotriva Primăriei Cluj Napoca, astfel că administrația locală va trebui să le plătească aproape 23.000 euro. Motivul procesului constă în faptul că Primăria Cluj Napoca ocupă abuziv mai multe spații dintr-o clădire din centrul orașului. Ceea ce este halucinant este că unul dintre cei doi frați, Romulus Luca, s-a pricopsit cu o condamnare penale cu suspendare de pe urma unei plângeri făcute de administrația locală clujeană care vizează dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv. Cei doi avocați sunt cunoscuți în oraș pentru implicarea lor în multe dosare de retrocedare de imobile, de notorietate fiind cel al familiei nobiliare Banffy.
Frații Romulus și Marius Luca, de profesie avocați, împreună cu mama lor, Nicoleta, au câștigat un proces deschis împotriva Primăriei Cluj Napoca și de pe urma căruia au câștigat o despăgubire în valoare de 23.000 euro.
”Admite acțiunea civilă formulată și ulterior precizată de reclamanții LUCA NICOLETA, LUCA ROMULUS și LUCA MARIUS, în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, prin Primar, și în consecință: -obligă pârâtul să achite reclamanților suma de 22903 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, reprezentând despăgubiri pentru beneficiul nerealizat în perioada 21.12.2017-20.12.2018 din exercitarea dreptului de proprietate asupra cotei de 1 parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, str.Regele Ferdinand nr.4, jud.Cluj (cu excepția ap.1 și 14). Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților, în cuantum de 6,155,78 lei. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare”, arată soluția pe scurt a Judecătoriei Cluj Napoca.
Sentința a fost menținută în totalitate de tribunal și sunt mari șansele ca acest lucru să se repete și la Curtea de Apel Cluj.
Frații Luca dețin, împreună cu mama lor, cota de ¼ din imobilul situat la adresa Regele Ferdinand nr 4. Cei trei au dat primăria în judecată pentru că Primăria Cluj Napoca se folosește exclusiv de imobil fără acordul coproprietarilor.
”De la momentul dobândirii dreptului de proprietate, în coproprietate, asupra cotei de ¼ parte din imobil, reclamanții nu s-au aflat în posesia și folosința cotei deținute, iar, potrivit art.636 alin.2 Cod civil, au dreptul la despăgubiri. Reclamanții arată că modalitatea de exercitare exclusivă posesiei pârâtului asupra imobilului a fost statuată prin mai multe hotărâri judecătorești. Astfel, prin decizia civilă nr.33/A/2017 pronunțată de Tribunalul Cluj, pârâtul a fost obligat să achite despăgubiri de 59.123 lei pentru beneficiul nerealizat asupra cotei de ¼ parte din același imobil. Decizia Tribunalului Cluj a intrat în puterea lucrului judecat în ceea ce privește chestiunile de drept ce reglementează raporturile dintre coproprietari, din perspectiva stării de fapt ce se identifică cu cea din prezentul dosar. Reclamanții arată că între părți nu a fost realizat vreun acord cu privire la modalitatea de folosire a imobilului, pârâtul continuă să îl folosească în exclusivitate, așa încât se impune a fi obligat la achitarea de despăgubiri constând în lipsa dreptului de folosință prin raportare la cota de proprietate deținută de reclamanți”, se arată în cererea de chemare în judecată.
În replică, juriștii primăriei s-au apărat spunând că imobilul respectiv se află în proprietatea tabulară a primăriei, potrivit înscrierilor de carte funciară, instituția administrând spațiul în mod legal, prin închirierea spațiilor cu destinația de locuințe aflate în imobil.
”Reclamanții (frații Luca și mama lor, n.red. ) dețin doar un drept de moștenire după defunctul Luca Remus, care, la rândul său, a moștenit din imobilul situat în str Regele Ferdinand nr. 4 doar o cotă ideală, matematică, din dreptul de proprietate, nu bunul privit în materialitatea sa”, se arată în replica primăriei.
Primăria s-a crezut singurul proprietar
Potrivit motivării judecătorești, Primăria Cluj Napoca s-a folosit în mod abuziv de imobil, comportându-se ca și cum ar fi fost unicul proprietar al casei.
”Instanța constată că pârâtul se comportă ca și unic proprietar asupra întregului imobil, așa cum, de altfel, menționează și întâmpinare că este, încălcând dreptul reclamanților de a se bucura de atributele dreptului de proprietate conferite de dispozițiile art.555 Cod civil.
Constatând că reclamanții nu au beneficiat de posesia și folosința asupra imobilului, atribute esențiale ale dreptului de proprietate, exercitate de către pârât așa cum a considerat de cuviință, instanța, în baza art.555, art.636 și art.637 Cod civil, va admite acțiunea formulată și ulterior precizată și va obliga pârâtul să le achite suma de 22903 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, reprezentând despăgubiri pentru beneficiul nerealizat în perioada 21.12.2017-20.12.2018 din exercitarea dreptului de proprietate asupra cotei de ¼ parte din imobilul situat în Cluj Napoca, str regele Ferdinand nr.4, jud.Cluj (cu excepția ap.1 și 14). La stabilirea acestor despăgubiri instanța a avut în vedere cuantumul chiriei ce putea fi perceput asupra apartamentelor imobilului, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în dosar și nu chiria efectiv încasată de pârât în condițiile în care, din actele depuse în probațiune de acesta la dosar reiese că nici măcar nu s-a mai preocupat de reînnoirea unor contracte de închiriere încheiate în anul 2009, a căror valabilitate a încetat în anul 2014”, se arată în motivarea sentinței.
Un avocat de încredere
Anul trecut, avocatul clujean Romulus Luca a fost condamnat la o pedeapsă de un an și două luni de închisoare cu executare și la plata unor daune de aproape 300.000 către Zenaida Ghindă, o femeie din Cluj Napoca de peste 80 de ani, partea vătămată din dosar. Însă, la mijlocul acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat sentința pe motiv că Ghindă și-a retras plângerea.
În acest dosar, avocatul Luca a fost acuzat de procurori că ”în 2015, în calitate de avocat al Ghindei Zinaida, și-a însușit, pe nedrept, suma de 259.580 lei, obținută pentru persoana vătămată în cadrul unei proceduri de executare silită asupra debitorului Statul Român prin Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, iar pe de altă parte, că după luna august 2016, a refuzat să predea persoanei vătămate această sumă de bani, după ce, anterior, i-a ascuns acesteia împrejurarea obținerii acelei sume.
Avocatul clujean a mai fost condamnat penal cu suspendare de Curtea de Apel Cluj.
În 2017, instanțele clujene l-au condamnat pe avocatul clujean în urma unei plângeri depuse de Primăria Cluj Napoca. Atunci a fost judecat împreună cu Takacs Lucian Răzvan, complicele din dosarul respectiv.
Potrivit rechizitoriului în baza căruia cei doi au fost trimiși în judecată ”pe rolul instanţelor de judecată din Cluj-Napoca s-au aflat şi se află pe rol mai multe dosare civile care privesc imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Regele Ferdinand nr. 4, compus din casă cu 30 de apartamente, teren aferent în suprafaţă de 791 mp şi curte în suprafaţă de 422 mp. Dintre cele 30 de apartamente, unul este întabulat în favoarea Companiei Naţionale „Loteria Română”, două apartamente au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995, iar restul de apartamente sunt întabulate în favoarea statului român şi aflate în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca (23 de locuinţe şi 4 spaţii cu altă destinaţie). (…) Inculpatul Takacs îl ”angajează” ca avocat pe unul dintre cedenții creanței, inculpatul Luca și, prin intermediul acestuia, în data de 26.04.2014, adresează Societății civile Profesionale de Executori Judecătorești Stolneanu Romeo Marius și Stolneanu Oana o cerere de executare silită a debitorului Municipiul Cluj Napoca, solicitând poprirea conturilor debitorului pentru suma de 2.958 lei plus cheltuieli de executare. Drept cheltuială de executare este invocat onorariul avocațial în faza de executare silită, pretins încasat de inculpatul Luca de la inculpatul Takacs, în cuantum de 80.000 lei. Onorariul este vădit disproporționat față de complexitatea cauzei și acțiunea desfășurată de avocat”, arătau procurorii.
I-a reprezentat pe urmașii familiei Banffy
Avocatul Romulus Luca i-a reprezentat în instanță și pe urmașii familiei Banffy într-un alt proces cu Primăria Cluj Napoca. El a obținut o sentință de la Judecătoria Cluj Napoca prin care administrația locală a fost obligată să achite peste 100.000 de lei despăgubiri şi cheltuieli de judecată urmaşilor familiei Banffy pentru perioada în care chiriaşii Primăriei au locuit în Palatul Josika, retrocedat moştenitorilor Banffy. Clădirea din Piața Unirii nr. 10 era proprietatea contesei Bethlen Gyorgyne, născută Paula Josik, și a fost preluată de statul român prin decret în 1950. Contesa care moare în 1962 lasă clădirea prin testament soțului său, contele Bethlen Gyorgy, iar în cazul în care el nu revendică clădirea, verișoarei sale Banffy Maria. Contele moare și el în 1968 fără pretenții asupra imobilului. Banffy Maria moare în 1984, iar moștenitorii săi cer clădirea pe legile proprietății și prin instanță, având în vedere că primăria le respinge notificările pe Legea nr. 10/2001 de restituire în natură.
