Dl. Doru păşeşte, cu timiditate, în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj, ţinându-l de mână pe Denis, băiatul său în vârstă de 10 ani. Mărturiseşte că micuţul a fost lovit fără motiv, cu piciorul, în fesa dreaptă, de un vecin necunoscut, fără ca Denis să fi avut cu acesta vreo neînţelegere sau măcar să-l fi cunoscut. Părintele copilului e hotărât să meargă până-n pânzele albe împotriva individului – pentru că îi e teamă ca respectivul să nu fie vreun recidivist mânat de pasiuni ciudate şi să repete gestul şi cu alţi copii. La rândul lor, poliţiştii au început cercetarea agresorului şi împrejurărilor în care a avut loc incidentul.

 

Foc şi pară de absurdul situaţiei care l-a adus la I.M.L. Cluj, dl. Doru îl îndeamnă pe Denis să-mi relateze, pe larg, incidentul. Curajos, micuţul începe cu voce, piţigăiată, specifică vârstei sale: „Duminică dimineaţa, pe la zece şi jumătate, mă aflam în faţa blocului şi jucam  fotbal cu nişte prieteni. La un moment dat m-am sprijinit de gard, ca să mă odihnesc – şi a venit omul acela, Haţeganu e numele lui, în vârstă de vreo 30 de ani. Nu am vorbit cu el niciodată şi nici nu-l cunosc. Ştiu doar că a venit, de undeva, din spate şi le-a făcut semn, cu degetul la gură, prietenilor mei, să tacă şi  apoi a dat cu piciorul, tare de tot, în mine”. Intervine în discuţie tatăl băiatului: „Imediat după ce Denis a venit acasă, plângând, însoţit de ceilalţi copii, l-am întrebat ce-a făcut iar acesta, printre lacrimi mi-a zis că, nimic, a fost lovit din senin, fără niciun motiv. Iar copiii care se aflau împreună cu el mi-au confirmat imediat acest lucru. Apoi am mers amândoi la postul de poliţie, unde am făcut plângere împotriva individului. Am aflat curând că respectivul locuieşte în blocul de vizavi de noi şi niciodată n-a venit la mine să mă avertizeze că băiatul meu l-ar deranja în vreun fel sau altul. Iar când ne-am confruntat cu el, acesta a spus că Denis seamănă cu un băiat din cartier care-l deranjează mereu, apoi când i-am spus că băiatul meu are doar 10 ani, individul a părut să rămână tablou de uimire”. Explică în continuare motivul îndârjirii sale de a merge până la capăt împotriva lui Haţegan: „Mă tot gândesc de ce l-a lovit tocmai pe Denis şi nu pot să-mi imaginez decât faptul că pentru el reacţia aceasta reprezintă o formă de descărcare. Şi-atunci pot să-mi închipui doar că omul o fi vreun recidivist care are apucături dubioase în compania copiilor. Eu, oricum sunt hotărât să fac orice-mi stă în puteri ca să-l opresc! Culmea, noi nu i-am dat băiatului o palmă, măcar, de când ne ştim – şi uite că vine ăsta şi-l „rupe”! E inadmisibil aşa cava”! Invitaţi, de către medici, tatăl şi fiul intră în cabinetul de consultaţii şi se întorc după circa zece minute cu un certificat în care micuţului i-au fost recomandate câteva zile de îngrijiri medicale. Apoi, după ce-şi iau rămas bun, de la cei prezenţi, părăsesc în grabă incinta instituţiei…

„A fost un conflict în comuna Floreşti, între o persoană majoră şi un copil de 10 ani. S-a discutat cu domnul respectiv şi este înregistrată o sesizare la Postul de poliţie Floreşti. Autorul susţine că nu a lovit cu piciorul băiatul – ci gardul de care acesta se sprijinea – şi probabil gardul l-a lovit. Verificările sunt în curs pentru stabilirea împrejurărilor în care a avut loc incidentul”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, comisarul Gina Pop, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

 

4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.