Un fapt de cultura care onoreaza o viitoare Capitala Culturala a Europei
Marti, 18 octombrie, a.c., la Biblioteca „Lucian Blaga” a avut loc lansarea cartii „Teologie si biserica la romani de la increstinare pana in secolul XX”, scrisa de teologul si prof. univ. Ernst Christoph Suttner. Binecuvantarea si cuvantul introductiv a apartinut PS dr. Florentin Crihalmeanu, episcop de Cluj-Gherla, de fata mai fiind inca doi ierarhi greco-catolici: PS dr. Virgil Bercea, episcop de Oradea si PS Michael Boteanu, episcopul romanilor uniti din Statele Unite ale Americii. Prezentarea cartii a fost facuta de unul din cei mai importanti specialisti in istoria Transilvaniei, si anume de acad. Ioan-Aurel Pop, care a semnat si „Cuvantul catre cititor”, care deschide paginile acestui volum de referinta in domeniul abordat.
Academicianul, care, in introducere, in considera pe autorul austriac ”unul dintre cei mai reputati specialisti straini – de talia lui Keith Hitchins sau Cesare Alzati – care s-a aplecat asupra trecutului spiritual si bisericesc al romanilor”, in alocutiunea sa, a remarcat spiritul cu adevarat ecumenic in care s-a abordat Unirea romanilor transilvaneni cu Biserica Romei. Neocolind problemele spinoase ivite in relatiile dintre cele doua entitati ecleziastice, autorul a scos in evidenta ca, pana la urma, un dialog a existat intotdeauna intre cele doua biserici, ce fac parte inseparabila din spiritualitatea definitorie a natiunii noastre in Europa crestina. Episcopii si protopopii, care au hotarat Unirea, nu s-au gandit nici un moment sa se rupa de lumea rasariteana, deci s-ar putea spune, adaugam noi, ca, pe teritoriul Transilvaniei, intalnim un ecumenism avant la lettre. Pastrandu-si traditiile si ritul, Biserica Romana Unita nu a fost conceputa ca o rivalitate intre Roma si Bizant, ci ca o aspiratie spre unirea credinciosilor din aceasta parte a Europei. As dori sa mai remarc ca, in momentele fundamentale ale istoriei nationale, ma refer la 1848 si la 1918, cele doua biserici au avut o pozitie comuna. Ca n-a fost intotdeauna asa, aceasta este o alta problema si s-a datorat vicisitudinilor istoriei si slabiciunii oamenilor.
Raspunzand prof. dr. Suttner, care, in efortul de documentare, a invatat sa citeasca si sa vorbeasca in limba romana, a aratat ca prima vizita a facut-o in Romania acum 40 de ani, dar, mai tarziu, deci pana in 1989, nu a mai primit viza de intrare din partea Securitatii. Intr-un fel a fost bine, fiindca i-a dat posibilitatea sa elaboreze aceasta carte. Printre altele, autorul a mai aratat ca, desi este teolog catolic, s-a ferit sa faca din lucrarea sa o pledoarie confesionala, scotand in evidenta rolul unor personalitati ortodoxe de exceptie din spatiul romanesc, cum a fost cel al mitropolitului Kievului Petru Movila, in definirea fundamentelor teologice ale ortodoxiei. Doresc sa remarc ca in monografie se face o analiza exhaustiva, nu numai a celor doua biserici romanesti, ci si a tuturor celorlalte comunitati religioase, inclusiv a armenilor si lipovenilor. Exemplara aceasta acribie din partea unui profesor si savant si ma simt onorat ca am avut bucuria sa fiu prezent in sala Ion Muslea a Bibliotecii Universitare.
M-au surprins neplacut doua aspecte. Nu am vazut nici un teolog sau universitar din partea Bisericii Ortodoxe Romane, desi profesorul Suttner este doctor honoris causa al Universitatii „Babes-Bolyai”, iar o alta carte a acestuia, prefatata de IPS dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, intitulata „Relatia alternanta dintre Bisericile Rasaritului si Apusului de-a lungul istoriei bisericesti” s-a bucurat de o buna receptare in mediul ortodox. Sub acest aspect, ce mult am regretat ca nu era acolo parintele Bizau, un eminent teolog si universitar, pe care-l urmaresc cu deosebit interes la postul de radio Renasterea. De asemenea, s-au remarcat printr-o absenta aproape totala cei de la Institutul de Istorie „George Baritiu” si de la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Romane, desi dr. Suttner ii citeaza copios in cuprinsul monografiei. Situatia semnalata ma face sa ma gandesc ca, pe buna dreptate, atat in teologia catolica, cat si in cea ortodoxa, ca pacatul trufiei este considerat cel mai grav.
Cele de mai sus sunt insa aspecte secundare. Este important ca editura Guttenberg, unde a aparut monografia, sa-i asigure o difuzare cat mai larga. M-as mai bucura ca unul dintre invitatii lui Horea Roman Patapievici la emisiunea de joi de la TVR Cultural sa fie profesorul Suttner. Competenta deosebita, inclinarea spre dialog, dragostea doctorului Suttner fata de toate bisericile rasaritene, care – potrivit Fericitului Ioan Paul al II-lea – constituie unul din plamanii Europei crestine, i-ar conferi acestui volum o rezonanta nationala. Cu acest prilej ii multumesc parintelui Silviu Hodis, redactorul sef al editurii Galaxia Guttenberg , care ne invredniceste continuu prin remarcabilele carti pe care le tipareste, si doresc sa mai publice astfel de lucrari in colectia „Historia XXX”. In alta ordine de idei, astept cu nerabdare volumul II al cartii Iisus din Nazaret. (Ar fi bine sa apara intr-o noua traducere si volumul I, care mi s-a spus ca nu si-a gasit cea mai buna translatare in limba romana.) Se vede cate carti deosebite pot sa apara nu numai la Bucuresti si Iasi, dar si la Targu Lapus, fiindca omul sfinteste locul.
Adrian Man
20.10.2011
