Un maior s-a luat la trântă cu SRI

După 18 ani de activitate la Serviciul Român de Informaţii şi 25 de ani ca şi cadru militar, Vasile Alexandru Voie s-a întors împotriva serviciilor secrete. S-a urcat beat la volan, a fost prins, sancţionat, iar SRI l-a scos din schemă. După ce a fost trecut în rezervă, maiorul îşi vrea funcţia înapoi, însă SRI zice ”pas”.

Maior SRI, beat criţă la volan

În ultima zi a lunii februarie a anului trecut, sălăjeanul Alexandru Voie care se afla la volanul unui autoturism, a fost tras pe dreapta de poliţiştii din Zalău şi a fost supus testării cu aparatul alcooltest. În urma testării, a rezultat că maiorul Voie se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, rezultând o alcoolemie de 0.67 ml/l alcool în aer expirat, motiv pentru care a fost dus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău unde i s-au recoltat probe biologice, de unde a rezultat că maiorul SRI avea o alcoolemie de 1,40 g/l alcool pur în sânge. Potrivit legislaţiei, fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani. Ulterior, Voie a fost cercetat în stare de libertate pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

Cinci luni mai târziu, în iunie 2016, maiorul a încheiat un acord de recunoaştere cu Parchetul Militar de lângă Tribunalul Militar Cluj, instanţa stabilind faţă de acesta o pedeapsă de 1 an de închisoare, pedeapsă cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

SRI nu l-a iertat

La o lună după decizia Tribunalului Militar Cluj, Vasile Alexandru Voie a trecut în rezervă prin ordin al directorului SRI. Acest ordin i-a fost adus la cunoştinţă doar verbal lui Voie de către reprezentanţii Unităţii Militare Zalău în data de 25.07.2016, dată la care acesta a predat toate ”jucăriile SRI”, aflate în gestiunea sa.

Câteva zile mai târziu, în 2.08.2016, Voie a înregistrat la unitatea militară din care făcea parte o cerere prin care a solicitat eliberarea unei copii certificate a ordinului de trecere în rezervă şi a raportului ce a stat la baza emiterii ordinului. Ca urmare a cererii, SRI i-a comunicat lui Voie că documentele solicitate de către acesta nu pot fi eliberate întrucât fac parte din categoria secretelor de stat, conform art. 15 lit. b şi art. 17 lit f. şi g. din Legea 182/1991 privind securitatea naţională a României. Acelaşi răspuns i-a fost comunicat şi de structura centrală a SRI.

Pentru că serviciile secrete au refuzat să-i elibereze lui Voie actele cerute, motivând că sunt clasificate, maiorul s-a adresat instanţei de judecată.

”Dacă informaţia că reclamantul a fost cadru militar activ în cadrul SRI a fost una neclasificată, era normal şi firesc ca şi trecerea acestuia în rezervă să beneficieze de acelaşi nivel de clasificare”, susţine avocatul lui Voie.

Decizie favorabilă de la judecător

La sfârşitul lunii septembrie 2017, judecătorul de la Curtea de Apel Cluj, George Bogdan Zdrenghea a admis acţiunea formulată de Alexandru Voie, în contradictoriu cu SRI şi a dispus declasificarea Ordinului directorului Serviciului Român de Informaţii din data de 25.07.2016, ordin prin care Voie a fost trecut în rezervă.

”Atâta timp cât din înscrisuri nesecrete rezultă că reclamantul a fost trecut în rezervă ca urmare a condamnării sale pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului , nu se înţelege de ce s-ar încadra ca informaţie clasificată conţinutul e prin care a fost trecut exact al actului prin care a fost trecut reclamantul în rezervă sau raportul întocmit în acest sens. Nu s-a ajuns la altă concluzie nici din studierea de către instanţă a actelor căror declasificare se solicită. Nici pârâtul nu a motivat de ce aceste documente sunt unele ”de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate”. Dimpotrivă, această chestiune apare ca fiind una lipsită de relevanţă pentru securitatea naţională, aşa încât instanţa nu poate să accepte o teză contrară în absenţa unei motivări în acest sens.

Mai trebuie precizat că reclamantul are interes în formularea acţiunii, întrucât numai prin cunoaşterea conţinutului exact al documentelor a căror declasificare se solicită poate să îşi expună toate apărările în privinţa trecerii sale în rezervă”, motivează judecătorul.

SRI-istul îşi vrea şi funcţia înapoi

Înainte de a cere instanţei declasificarea ordinului SRI, Voie a deschis împotriva SRI un alt dosar, prin care pe lângă anularea ordinului prin care s-a dispus trecerea în rezervă a acestuia, Voie a solicitat Curţii de Apel Cluj să se dispună şi reintegrarea în activitate a acestuia pe funcţia deţinută anterior trecerii în rezervă.

Asta, după ce în 4.08.2016, Alexandru Voie a primit o ”palmă peste ceafă” de la SRI, iar printr-o adresă semnată de ”şeful sectorului”, serviciile îi comunică lui Voie că cererea lui este neîntemeiată.

”Netemeinicia ordinului de trecere în rezervă rezultă din însuşi conţinutul răspunsului SRI la plângerea prealabilă formulată de către reclamant”, spune avocatul lui Voie, Cristian Târău.

Pe principiul lui Lăpuşneanu – ”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu”, Voie încearcă din răsputeri să-şi recapete funcţia în SRI, iar în întâmpinarea depusă la Curtea de Apel Cluj, avocatul arată că serviciile secrete habar nu au de lege.

”Pe de-o parte, se arată că instituţia avea obligaţia legală de a-l trece în rezervă pe reclamant, în temeiul art. 87 alin. 3 din Legea 80/1995, aspect ce nu poate reprezenta decât rezultatul unei vădite erori de interpretare a unei dispoziţii legale. Dispoziţia legală menţionată de SRI instituie o opţiune expusă sau de menţinere în activitate a unui angajat cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre penală definitivă, nicidecum o obligaţie de trecere în rezervă.

Pe de altă parte, prin aceeaşi adresă a SRI se face o confuzie gravă între două instituţii simple reglementate de noul Cod Penal din februarie 2014, respectiv între amânarea aplicării pedepsei şi condamnarea la o pedeapsă (indiferent dacă este cu executare sau cu suspendate sub supraveghere).

Un aspect lipsit de importanţă care pune sub semul întrebării legalitatea răspunsului SRI la plângerea prealabilă, este faptul că acesta a fost semnat (şi implicit semnat şi asumat) de către un ”şef sector”, care este inferior în grad şi funcţie organului emitent al ordinului de trecere în rezervă, respectiv directorului SRI, care are rang de ministru. Rezultă astfel că până în acest moment nu există un punct de vedere valabil exprimat al instituţiei pârâte asupra ordinului de trecere în rezervă, câtă vreme nu există un răspuns la plângerea prealabilă care să fie formulat (şi implicit semnat) de directorul SRI (organ emitent) sau de organul ierarhic superior (ex. şeful Guvernului).

Prin urmare solicităm anularea ordinului de trecere în rezervă, întrucât acesta a fost emis cu aplicarea greşită a normelor de drept ce reglementează condiţia de validitate ale unui astfel de act juridic şi este rezultatul unei interpretări eronate a înscrisurilor pe care se sprijină”, se arată în întâmpinare.

Goana după pensie

”Dispoziţiile art. 87 alin. 3 din Legea 80/1995 nu se pot aplica în privinţa maiorului Alexandru Voie, întrucât acesta nu a fost condamnat prin hotărârea judecătorului la pedeapsa închisorii cu executarea acestuia, nici nu a fost condamnat pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii sau suspendarea executării ori cu amendă, astfel cum este stipulat în mod imperativ în cuprinsul acestui text de lege.

Potrivit sentinţei din 21.06.2016 a Tribunalului Militar Cluj a fost încuviinţat acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj cu maiorul Voie, în sensul că s-a aplicat acestuia pedeapsa de închisoare de 1 an de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, pedeapsă cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. Amânarea aplicării pedepsei, la fel ca renunţarea la aplicarea pedepsei sunt instituţii noi de drept penal material, care nu reprezintă soluţii de condamnare.

În aceste condiţii, indicarea de către reprezentanţii SRI a incidentei art. 87 alin. 3 din Legea 80/1995 în privinţa situaţiei maiorului Vasile Alexandru Voie nu poate fi decât rezultatul unei vădite erori de interpretare a dispozitivului unde hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, iar nu condamnarea unei persoane la o pedeapsă.

S-a comis o eroare de interpretare sau de apreciere a unor fapte juridice, a unor împrejurări sau a unor înscrisuri, care în mod evident au fost nesocotite cu ocazia emiterii ordinului de trecere în rezervă.

Dincolo de toate acestea, un factor important în adoptarea unei decizii corecte este voinţa şi intenţia declarată a maiorului Alexandru Voie de a munci în continuare în cadrul SRI, prin prisma experienţei şi a pregătirii de care a dat dovadă constant în activitatea sa şi nu în ultimul rând din perspectiva faptului că mai există un interval de timp redus până la momentul la care acesta împlineşte  vârsta legală pentru abţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârstă”, mai arată avocatul în întâmpinare.

Cauza a fost suspendată până la soluţionarea definitivă a dosarului ce are ca obiect refuzul soluţionării cererii de declasificare a ordinului directorului SRI prin care s-a dispus trecerea în rezervă a maiorului Vasile Alexandru Voie.