Ungaria se ceartă cu Parlamentul European pe marginea Constituţiei

Oficialii Ungariei, în frunte cu premierul Viktor Orban, se ceartă cu reprezentanţii Parlamentului European în legătură cu noua Constituţie a statului maghiar, care prevede apărarea maghiarilor de pretutindeni şi alte lucruri în disconcordanţă cu normele europene.

Noua constituţie de limba maghiară are nevoie de mai o explicită protecţie a drepturilor fundamentale, şi, prin urmare, ar trebui să fie revizuită, spun deputaţii europeni.

Noua constituţie de limbă maghiară, adoptată în luna aprilie a acestui an, ar trebui să protejeze în mod explicit toate drepturile fundamentale, civile şi sociale, susţine o rezoluţie prezentat de către ALDE S & D, Grupul Verzilor / EFA şi GUE / grupuri NGL, şi adoptată de către Parlament, marţi, cu 331 voturi la 274 cu 54 de abţineri. Aceste drepturi includ interdicţia privind pedeapsa cu moartea şi închisoare pe viaţă fără eliberare condiţionată şi interzicerea discriminării pe motive de orientare sexuală.

Comisia ar trebui să efectueze o revizuire aprofundată a noii constituţii, şi să verifice dacă este conformă cu litera şi spiritul tratatelor UE şi în Carta Drepturilor Fundamentale, spune textul.

Maghiarii în străinătate

De asemenea, în comunicatul P.E. se arată că autorităţile maghiare ar trebui să „garanteze în mod explicit în Constituţie, inclusiv în preambulul său, că Ungaria va respecta integritatea teritorială a altor ţări atunci când solicită sprijinul etnicilor maghiari care trăiesc în străinătate”, se arata în rezoluţie. Aceasta este o problemă de importanţă destul de mare cu vecinii Ungariei, dintre care unii au minorităţi maghiare importante ce locuiesc în interiorul graniţelor lor.

Legi cardinale şi sistemul judiciar

Puterea Curţii Constituţionale să revizuiască orice legislaţie legată de buget, fără excepţie, trebuie restabilită, potrivit rezoluţiei. Reducerea vârstelor de pensionare a judecătorilor, dar şi mandatul Consiliului de buget ar trebui să fie revizuite, de asemenea. În ceea ce priveşte adoptarea viitoare a actelor cu putere cardinală – cele care necesită o majoritate de 2 / 3 în Parlament ca să fie adoptate sau să fie modificate – deputaţii fac apel pentru o dezbatere publică amplă şi de consens. De asemenea, ei susţin că acestea ar trebui să stabilească numai scopul de bază în domeniul de aplicare a legislaţiei fiscale, sistemele de pensii, politica familială şi în alte zone problemă, astfel încât viitoarele guverne alese ar avea şansa de a le modifica, dacă doresc.

Noua constituţie de limbă maghiară a fost adoptată de Parlament la 18 aprilie a acestui an. Comisia de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituţionale, a lansat doar un aviz cu privire la noua constituţie limba maghiară la sfârşitul lunii iunie. Se fac câteva recomandări cu privire la text, dintre care multe s-au repetat în rezoluţia Parlamentului European adoptată săptămâna trecută. Parlamentul a dezbătut deja problema în sesiunea plenară din iunie de la Strasbourg, dar a amânat votul privind o rezoluţia. Constituţia a figurat chiar şi în dezbaterea de săptămâna trecută cu premierul ungar Viktor Orbán.

Nu se vrea implicarea UE

"Ungaria nu vrea ca UE să se implice în constituţia ei", a declarat Viktor Orban, prim-ministrul ungar,  la conferinţa de presă din Parlamentul European, la fel de vehement după cum s-a prezentat pe tot parcusul mandatului său.
Temă şedinţei era legată de încheierea preşedinţiei Ungariei în Consiliului UE, însă jurnaliştii au readus în discuţie controversată adoptare a constituţiei maghiare, care ameninţă valorile democratice şi a alarmat în special statele în care există minorităţi maghiare, precum România.
Mai precis, noua constituţie, adoptată la sfârşitul lunii aprilie, declară negru pe alb că îi reprezintă pe toţi compatrioţii de origine maghiară de dincolo de graniţe: e vorba, în primul rând, de minorităţile maghiare din România, Serbia, Ucraina şi Slovacia. Faptul că o constituţie a unui stat al Uniunii Europene îi permite acestuia să se amestece în treburile interne ale altor state a declanşat un scandal european.
Potrivit Comisiei de la Veneţia, noua constituţie oferă autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state, ceea ce conduce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.
Astfel, clamarea neintervenţiei europene în „probleme sensibile ale unui stat, precum constituţia”, după cum s-a exprimat Orban, nu pare să funcţioneze şi în sens invers: neintervenţia Ungariei în treburile interne ale altui stat. Ungaria a mai fost acuzată de acelaşi discurs ipocrit şi când a reacţionat vizavi de regionalizarea României.
Mai rău decât în ‘89
În mod paradoxal, prim-ministrul Viktor Orban, prezintă noua constituţie în opoziţie cu cea votată în 1989, care, deşi avea lacunele sale, a fost un exemplu de bună practică printre ţările ex-sovietice.
"Nu am fost în stare să creăm în ulltimii 20 de ani o noua constituţie; în final, abia acum am reuşit şi suntem mândri de ea”, a declarat Orban jurnaliştilor.
“Îmi pare rău că aceste dezbateri afectează bună preşedinţie ungară a UE, adoptarea constituţiei a fost o coincidenţa nefericita”, a declarat Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European. Acesta a mai spus că situaţia Ungariei nu este una extraordinară şi că asemenea probleme se rezolvă pas cu pas, în timp.
Însă, pentru o nouă modificare a constituţiei, ar fi nevoie de o majoritate de două treimi în parlamentului de la Budapesta – situaţie care probabil nu se va mai repeta curând.

Adoptată pe 18 aprilie

Noua constituţie din Ungaria a fost adoptată pe 18 aprilie şi a fost puternic contestată de comunitatea internaţională, care denunţă “atacul la pluralism”, intoleranţa la adresa minorităţilor religioase sau sexuale.

– În preambulul său, textul face referire la Dumnezeu şi la creştinism ca unificatori ai naţiunii, fapt văzut ca discriminatoriu la adresa ateilor şi celor care aparţin altor religii.

– Tot în preambul, naţiunea politică şi naţiunea etnică sunt amestecate. Constituţia promite păstrarea “unităţii spirituale şi intelectuale” a naţiunii ungare.

– Textul deschide de asemenea posibilitatea unei interdicţii a avortului: “viaţa fetusului trebuie protejată din momentul concepţiei sale”.

Alte modificări importante aduse de noua Constituţie:

– micşorarea puterilor Curţii Constituţionale, prin eliminarea deciziilor privind bugetul şi taxele
– stipulează obligativitatea statului ungar de a fi responsabil pentru etnicii maghiari din afara ţării
– sporeşte puterile preşedintelui în privinţa numirii conducerii Băncii Centrale
– limitează datoria publică
– defineşte căsătoria drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie
– Guvernul are drept de veto în ceea ce priveşte îndatorarea consiliilor locale

Criticii se tem că noua Constituţie va transforma ideologia naţionalistă, conservatoare a partidului de guvernământ condus de premierul Viktor Orban într-o doctrină de stat care va consolida puterea partidului şi ar putea aduce atingere sistemului democratic maghiar.

"Ungaria schizofrenică". Cam aşa s-ar putea rezuma acuzaţiile aduse statului vecin de europarlamentari. Cu toate că în plenara de la Strasbourg a Parlamentului European, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene,  a elogiat performanţa Ungariei în cele şase luni cât a deţinut preşedinţia UE, Guvernul Orban a primit un duş rece în urma votării unei rezoluţii critice referitoare la noua Constituţie a ţării. Rezoluţia europarlamentarilor, elaborată de stânga unită din Parlamentul European – socialiştii, liberalii, verzii – a trecut cu 331 de voturi "pentru", 274 "împotrivă" , în timp ce 54 de eurodeputaţi s-au abţinut. Inspirat din concluziile Comisiei de la Veneţia referitoare la respectarea normelor europene, ale acordurilor şi tratatelor obligatorii pentru toate statele membre ale UE, textul rezoluţiei cere Guvernului Orban să modifice în mai multe puncte noua Constituţie.

Tiberiu Hrihorciuc