După recenta sentință dată de Tribunalul Cluj în dosarul Mită la CJ, DIICOT îi cercetează pe cei de la UTI pentru Aeroportul OTOPENI.

În luna mai, directorul UTI, Gabriel Davidescu a primit o pedeapsă de doi ani și opt luni cu suspendare pentru dare de mită pentru lucrări la Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj.

Vezi și: http://gazetadecluj.ro/mita-de-la-uti-era-de-fapt-sponsorizare-la-pnl-pentru-europarlamentare/

Miercuri, 1 iunie procurorii DIICOT – Structura Centrală efectuează 7 percheziţii în București și în localitățile limitrofe – dintre care una la UTI Grup, la sediul din Aeroportul Otopeni. Restul perchezițiilor au loc la domiciliile suspecţilor.

Potrivit unor surse judiciare, în perioada 2009-2011, vicepreședintele UIT Ion Obloja a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit să se desfășoare activități infracționale cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului și a obținerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal fără drept.

Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său (Dorel Obloja și soția sa (Sorina-Luminița Obloja), persoane care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați și/sau administratori în mai multe societăți comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.

Obloja a fost interesat să coopteze în activitățile infracționale și unele persoane care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale deoarece aceste entități juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora, societăți ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deținute de membrii grupului infracțional organizat. De asemenea, era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, cu scopul de a putea fi conceput și pus în practică mecanismul infracțional.

Așa se explică aderarea, la scurt timp după constituirea grupului, a lui Cristian-Demostene Marulis, Rozalia Ionescu și Ariton Stan, cât și pe parcurs a lui Ioan-Cristian Manole și Florin-Gabriel Stroe.

Beneficiind de cunoștințele economice ale suspecților Marulis Cristian-Demostene și Ionescu Rozalia (angajați în cadrul grupului de firme UTI), Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.

Vezi și:

Pedepse grele în dosarul „MITĂ la CJ”: Uioreanu, Bene şi Pogăcean au primit ani cu executare

Membrii grupului infracțional organizat cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal și anume aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societăți comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora. Astfel, Obloja a creat un sistem de firme care să funcționeze pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”.

Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.

Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuții de control, membrii grupului infracțional organizat au folosit o perioadă de timp aceste societăți după care au dispus cesionarea părților sociale, iar mai apoi radierea acestora. Înainte de radierea acestor societăți, se emiteau facturi fiscale ce atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 1 către palierul 3, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul 2 sau uneori chiar 3, sumele au fost retrase în numerar.

După implicarea in circuitul infracțional descris anterior, societățile de pe ultimul palier au fost radiate,  locul acestora fiind luat de alte societăți comerciale cu același profil de activitate care, de obicei, erau înființate înainte de radierea societății comerciale ce urma a fi înlocuită.

Vezi și:

Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, având venituri și cheltuieli aproape egale, în sensul că TVA dedusă și TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând-se astfel nici TVA de plata la bugetul de stat nici impozit pe profit.

Din modul în care a fost organizată activitatea infracțională de către inițiatorul grupului, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât niciuna dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA.

Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de către Ion Obloja, Sorina-Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat in valoare totală de 21.099.858 lei.

Ion OBLOJA, împreună cu membrii grupului infracțional organizat, în perioada 2009-2011, au retras în total suma de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional.

Procurorii DIICOT vor pune sechestru pe 50 de terenuri și clădiri, pentur recuperarea prejudiciului.