Visul lui Marcel Ciolacu de a elimina păcănelele din orașe, o gargară politică ieftină

Premierul României a propus, de curând, ca toate jocurile de noroc să fie mutate din orașele din România pentru a diminua impactul acestor activități asupra societății. Cu toate acestea, dacă analizăm mai profund vorbele premierului României ne putem da seama imediat că o astfel de decizie nu va reprezenta o soluție eficientă în lupta împotriva jocurilor de noroc din țara noastră, care au acaparat tot: de la sat și până la oraș. 

Mutarea jocurilor de noroc în afara orașelor este o iluzie deoarece nu rezolvă cu adevărat problemele adevărate legate de această industrie care, ca să fim sinceri, pompează sute de milioane de euro în bugetul statului. Una peste alta, Senatul nu a stat mult pe gânduri și a aprobat, în unanimitate, propunerea legislativă prin care se modifică Ordonanța de Urgență 77/2009, care reglementează industria jocurilor de noroc în țară. 

Inițiat de Alfred Simonis (PSD), proiectul de lege stipulează că sălile de jocuri de noroc pot fi plasate numai în periferia localităților, într-o arie de maximum 50 de metri de limita localității respective, inclusiv municipiul București. 

Această propunere urmează să fie dezbătută în continuare în Camera Deputaților. Mai mult, noua propunere vrea să elimine ălile de jocuri de noroc din apropierea unităților și instituțiilor de învățământ, locurilor de joacă pentru copii, parcurilor, așezămintelor de cultură, sănătate și de culte religioase, precum și din zonele destinate acestor scopuri.

Primăriile, putere de decizie când vine vorba de păcănele

De asemenea, propunerea de lege acordă primăriilor puterea de a aviza amplasarea sălilor de jocuri de noroc, o caracteristică care lipsea din legislația anterioară. Astfel, companiile care administrează aceste săli de jocuri trebuie să obțină un aviz de amplasament eliberat de consiliile locale, iar procedura specifică urmează să fie stabilită în viitoarele norme metodologice. 

Un alt aspect notabil al acestei propuneri legislative este faptul că nu se va acorda autorizație de exploatare a jocurilor de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori, ceea ce presupune că sălile de jocuri de noroc vor dispărea din comunele cu o populație sub acest prag.

Pentru a proteja jucătorii împotriva riscului de dependență și pierderilor financiare semnificative legate de jocurile de noroc, numărul maxim de aparate de tip slot-machine admise într-un singur loc și operate de același operator economic se va reduce drastic, de la 75 la 20. 

În plus, proiectul de lege prevede sancțiuni mai aspre pentru permiterea accesului minorilor în sălile specializate pentru jocurile de noroc, clasificând acest comportament drept contravenție și impunând amenzi de la 100.000 la 200.000 de lei pentru prima abatere. 

La a doua abatere, licența de organizare a jocurilor de noroc a operatorului este suspendată pentru o perioadă de șase luni, iar la a treia abatere, licența este anulată fără posibilitatea de a fi reobținută de către același operator timp de trei ani.

Admirabil cu ce propuneri vin social-democrații, dar niciunul dintre ei nu a vorbit despre faptul că la nivel național sunt înregistrate aproape 700 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, cu un număr de aproximativ 22.000 de angajați. În 2021, cifra de afaceri a companiilor s-a ridicat la suma astronomică de 2 miliarde de euro, iar trendul crește de la an la an, în special din cauza dezvoltării mediului online.

Cei care sunt în domeniu trag politicienii de mânecă și le amintesc că jocurile de noroc este un plătitor bun la bugetul de stat, având în vedere că impozitele sunt înregistrate 100%, colectate la sursă de la clienți, la care se adaugă costurile pentru licențe și alte taxe plătite de companiile din gambling către statul român.

Anual, aproximativ 600 de milioane de euro merg la bugetul de stat 

Cu aproape 30.000 de locații în România, păcănelele și casele de pariuri depășesc locurile de cult, toate farmaciile și băncile din țară. Domnule Ciolacu, la ce periferie să le punem pe toate? De ce, dacă tot ați declarat război acestor „mici plăceri” nevinovate ale românilor, statul român încă acordă licențe pentru funcționare? 

Conform datelor statistice recente din România, aproximativ 15% din populația adultă se implică în diverse forme de jocuri de noroc, în timp ce rata de dependență de astfel de jocuri la persoanele cu vârsta peste 18 ani se situează la 0,6%, ceea ce reprezintă aproximativ 98.000 de indivizi afectați.

BOX 

Atât companiile din industria jocurilor video, cât și cele din industria jocurilor de noroc, contribuie semnificativ la bugetul statului prin plăți substanțiale de impozite. Este demn de menționat că industria jocurilor de noroc înregistrează o contribuție fiscală impresionantă la bugetul național. Mai mult, impozitul pe care jucătorii trebuie să-l achite este reținut la sursă, asigurând o rată de colectare de peste 99%. Taxele aferente retragerii premiilor au cunoscut o creștere anul trecut, iar jucătorii sunt supuși următoarelor reguli:

Un impozit de 3% se aplică pentru fiecare retragere de până la 10.000 de lei.

Pentru retragerile între 10.000 de lei și 66.750 de lei, jucătorii plătesc 300 de lei plus 20% din suma care depășește 10.000 de lei.

Pentru retragerile de peste 66.750 de lei, se impune o taxă de 11.650 de lei plus 40% pentru orice sumă care depășește 66.750 de lei.

Aceste reguli se aplică atât jucătorilor care participă online, cât și celor care se bucură de jocurile de noroc în medii offline.

JOCURILE DE NOROC, AMENINȚARE PENTRU SECURITATEA NAȚIONALĂ

În urmă cu 11 ani, Guvernul de la Budapesta a luat decizia de a interzice jocurle de noroc din motiv că ar reprezenta o amenințare pentru securitatea națională și se reduc veniturile populației. ALO, GUVERN CIOLACU, AȚI AUZIT? AMENINȚARE PENTRU SECURITATEA NAȚIONALĂ!!! Aruncarea lor din orașe la periferie nu va ajuta cu nimic la reducerea clienților în acele locații care mocnesc de drogați, curve și scursuri ale societății. 

Scuzați că sunt așa direct, dar de acolo pleacă tot răul în societate, în mare parte. De ce nu aveți „cohones” să le desfințați, o dată pentru totdeauna? Știu că nu dați 2 bani pe oamenii care își vor pierde locurile de muncă, ci vă curg balele după milioanele și sutele de milioane care s-ar pierde dacă faceți asta. 

Să nu mai vorbim de reclamele care se fac peste tot pentru aceste mizerii de locații care distrug omul de rând, crezând că jucând 5 lei va câștiga marea cu sarea. Din păcate își joacă toți banii și ajunge să dea în cap oamenilor pentru bani pentru a continua să joace. 

Conform datelor colectate de GfK Romania în 2012, se constată că 3% dintre români se implică în jocuri la aparate tip slot-machine. Dintre aceștia, aproximativ o treime se angajează în această activitate săptămânal. Conform aceleiași surse, 6% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani au participat la jocuri de noroc electronice în ultimul an, în timp ce doar 1% din cei cu vârsta peste 35 de ani au făcut același lucru. Acest lucru sugerează că vârsta poate influența comportamentul în ceea ce privește jocurile de noroc. În plus, genul are, de asemenea, un rol important, deoarece 92% dintre jucătorii din România sunt bărbați. De asemenea, 65% dintre aceștia sunt necăsătoriți și 74% nu au copii, ceea ce indică faptul că statutul de celibatar și absența responsabilităților familiale pot influența preferințele în ceea ce privește jocurile de noroc.

Un alt aspect interesant este că 55% dintre jucătorii de „păcănele” din România aleg să meargă în localuri unde au acces la astfel de aparate atunci când sunt însoțiți de altcineva, cum ar fi prieteni, amici, colegi sau rude.