Zile si nopti cu frig si viscol
In Ardeal nu prea a fost viscol, dar rece a fost suficient de mult, incat sa ne amintim de aceasta iarna, mai exact de luna februarie pentru mult timp. Pe cei din sudul tarii i-au chinui atat temperaturile excesive, cat si viscolul. Pierderile de vieti au fost considerabile, iar prima „vizita de lucru” a facut-o premierul in judetele cele mai incercate: Vrancea si Buzau. Abstragand de ciondanelile dintre prefect si presedintele Consiliului Judetean Vrancea, autoritatile s-au descurcat, in general, acceptabil. A deranjat insa faptul, asa cum s-a intamplat la inundatii, ca localnicii, in unele locuri, priveau cu interes la militarii care desfundau drumurile si scoteau casele din zapada. Inundatii s-ar putea sa se produca in sudul tarii, deoarece ne apropiem de luna martie, dar o anumita experienta acumulata consider ca ne va ajuta sa le facem fata. Si din aceasta perspectiva, consider ca intinerirea echipei guvernamentale a fost un lucru bun, deoarece va aduce un suflu nou Executivului. Daca s-ar face o comparatie a mediei de varsta a guvernelor din UE, cred ca cel de la Bucuresti este pe primul loc in privinta tineretii, iar acest lucru nu este un handicap.
Dar sa lasam fenomenele meteorologice la o parte si sa revenim la agenda interna.
Intalnirile propuse la Cotroceni, consacrate Tratatului de Consultanta Fiscala, au demonstrat cat de disponibila este opozitia pentru dialog, chiar si in problemele de politica externa, dar eu, tinand seama de modul remarcabil cum se prezinta Victor Ponta in ultimul timp, cred ca puntile intre putere si adversarii lor nu sunt intrerupte definitiv.
In numarul precedent deplangeam modul insalubru in care se desfasoara polemica politica si dadeam ca exemplu negativ, intre altii, pe „muzeografi”. Este o greseala care-mi apartine, deoarece profesiunea aceasta este una pe deplin onorabila. In realitate, ma gandeam la „primul muzeograf al tarii”, care nu poate fi altul decat Crin Antonescu. Intre timp, in sprijinul pozitiei adoptate, a venit Cristian Ghinea, in articolul: „Note pe marginea audierii USL de la Bruxelles”, din Dilema Veche, nr.417/2012. Merita sa reproducem doua pasaje care il au autor pe acest martor ocular: „Victor Ponta este adecvat. A vorbit in engleza (care e OK, e prima data cand il aud), a vorbit scurt si a adus fapte”. Pe cand, „dupa Ponta, potopul. Crin Antonescu a fost jenant. A vorbit repede, nelasand loc la traducere, nervos, in romana, cu volte retorice, fara fapte, dar cu poante. Pe scurt, s-a crezut la Antena 3. Nervos, furibund, vorbeste, gesticuleaza, se repeta. A parut un bufon balcanic pierdut in peisaj”. Si cand te gandesti ca liberalii l-au preferat pe acesta lui Calin Popescu-Tariceanu, iar Antonescu este, in sondajele de opinie, preferatul romanilor.
Asa cum nu incetez sa repet, fiecare popor are conducatorii pe care-i merita, in conditiile in care – prin alegeri – cetatenii au optiunea sa-si aleaga liber pe cei care vor fi in fruntea lor. Asa ca subsemnatul, daca voi mai avea zile, voi putea trai atat sub presedintia lui Crin Antonescu, cat si avandu-l in fruntea tarii pe Razvan Mihai Ungureanu, pe care-l consider cel mai redutabil candidat al puterii la alegerile prezidentiale. Fata de o eventuala dictatura, pe care o cer unii, ca nebunul de la Campia Turzii, orice solutie rezultata din alegeri este evident preferabila.
Tot in ultima saptamana, la noi si aiurea, au avut loc proteste impotriva semnarii tratatului ACTA, deoarece se spune ca acesta impieteaza asupra dreptului la o viata privata. Manifestarile din tara noastra au fost mediatizate si de media internationala. In privinta aceasta, nu prea este cazul sa-mi dau cu parerea, deoarece nu ma am bine cu calculatorul. Domnisoara Diana Gabor, pe care o necajesc in fiecare saptamana, poate sa depuna marturie in acest sens. Oricum, trebuie gasita o solutie care sa protejeze atat dreptul de autor, dar sa nu permita intruziunea abuziva in viata privata a utilizatorilor mediului informatic, asa cum a decis foarte recent Curtea de Justitie de la Luxembourg.
Acum, cand numarul mortilor din cauza iernii severe nu este departe de 100 de persoane, doresc ca primavara sa nu intarzie prea mult. Prefer demonstratiile, chiar enuntand lozinci absurde, la aceasta stare de lucruri. In aceasta privinta, nu sunt in divergenta cu cititorii Gazetei.
17 februarie 2012
Adrian Man
P.S.: Ca urmare la articolul „Biblioteca lui Maniu”, verisorul meu, inginerul Marian Man, fiul celui care l-a ajutat pe Maniu sa-si inventarieze cartile, mi-a dat informatii suplimentare. O parte din localnicii, care au stiut ca s-au ingropat anumite lucruri ale consateanului lor, au deschis o parte din aceste gropi. Spre dezamagirea lor, constatand ca nu sunt valori materiale, au folosit hartiile gasite pentru a face foc in sobe. Cum spunea Poetul: „Totusi este trist in lume!”.
