Legea avocaților așteaptă promulgarea Președintelui Iohannis

103

Curtea Constituțională a respins contestația Guvernului Cioloș depusă împotriva modificărilor aduse Legii Avocaților, iar acum modificările așteaptă să fie promulgate de Președintele României Klaus Iohannis. Potrivit Curții Constituționale, actul normativ menţine un echilibru între dreptul la apărare al unei persoane, protecţia avocatului şi interesul societăţii. Printre inițiatori se numără clujenii Steluța Gustica Cătăniciu, Mate Andras și actualul șef al CJ Cluj, Alin Păunel Tișe.

 

La mijlocul lunii trecute, CCR a respins, cu majoritate de voturi, contestaţia Guvernului Cioloş la modificările aduse Legii Avocaților ca neîntemeiate pe motiv că actul normativ menţine un echilibru între dreptul la apărare al unei persoane, protecţia avocatului şi interesul societăţii. ”S-a respins ca neîntemeiată, socotind – majoritatea care am dat această soluţie – că textele din lege reuşesc să facă un echilibru între dorinţa de a ocroti dreptul de apărare al celui apărat şi avocat, relaţia specială care există între ei, limitele contractului, dorinţa de a-l apăra şi pe avocat, dar şi interesul societăţii. Excepţia se referea la faptul că există posibilitatea unor acte de percheziţie cu privire la faptele care au făcut obiectul contractului de asistenţă juridică, precum şi obligaţia avocatului de a sesiza atunci când e vorba de nişte infracţiuni foarte grave”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei Curţii Constituţionale.

Din perspectiva raporturilor dintre avocat și client, dezvăluirea secretelor profesionale („comerciale” și „operaționale”) încredințate avocatului de clientul său va fi sancționată foarte aspru, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor: astfel, fapta avocatului va fi considerată infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani. În continuare, propunerea prevede că raportul dintre avocat și cel pe care îl asistă/reprezintă nu poate să fie supus supravegherii tehnice, decât dacă există date că avocatul săvârșește sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni grave, precum cele care contra siguranței naționale, ori cele care țin de traficul de droguri, de persoane, de arme etc. Probele obținute cu nesocotirea acestor interdicții de către organele de cercetare penală nu vor mai putea fi folosite în cadrului niciunui proces penal, după ce modificările intră în vigoare.

Prin proiectul de lege adoptat se vor introduce unele excepții de la ridicarea de înscrisuri, sechestrare și confiscare. Prin urmare, vor fi exceptate înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său și înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client. Cu toate acestea, în situația în care, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei sale, aceste exceptări nu se aplică.

 

Fost deputat clujean implicat în modificările legislative

În cadrul elaborării acestei legi s-a implicat și fostul deputat clujean UDMR Mate Andras. La solicitarea lui, din cadrul acestei legi a fost eliminată o excepție care le oferea ocazia procurorilor să facă percheziții asupra avocaților.

Excepţia potrivit căreia, totuşi, avocaţilor le puteau fi ridicate sau confiscate înscrisuri, ” în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”, a fost eliminată în plen la iniţiativa deputatului UDMR Mate Andras Levente.

O altă prevedere a legii statuează că ”raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 ali. (2) din Codul de procedură penală”.

Articolul 139 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede că ”supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”.

 

”Modificări de bun simț”

Vicepreședintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, avocatul și senatorul Ioan Chelaru arată că principalele modificări fac referiri la raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă. El a declarat pentru luju.ro că ”nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni. Informarea avocatului ”de îndată”, de către procuror, cu privire la faptul că probele obținute din comunicări confidențiale vor fi distruse, ca urmare a aplicării principiului secretului profesional. Deci nu este vorba de informarea avocatului că s-au dispus interceptări, așa cum greșit a fost vehiculat. Este normal că avocatul să fie informat dacă s-au distrus aceste documente, pentru ca în caz contrar să poată exercita o cale de atac împotriva folosirii ca probe a comunicărilor avocat – client, acoperite de secretul profesional. În rest, sunt precizări menite să garanteze drepturile justițiabililor, drepturi privind imunitatea pledoariei, faptul că avocatul nu poate răspunde penal pentru afirmațiile făcute în apărarea clientului, asigurarea independenței avocatului sub toate aspectele, reglementarea unor situații în care există conflicte de interese etc. Lucruri normale într-o societate democratică, adaptate conform evoluției sociale și tehnologice”, este de părere senatorul avocat.

Trebuie menționat că senatorul și vicepreședintele UNBR, Ioan Chelaru, a fost unul dintre ”locotenenții” și avocații lui Sorin Ovidiu Vântu.

 

Avocații ar putea deveni duhovnici

De asemenea, potrivit noii legi, avocaţii sunt exceptaţi de la denunţarea infracţiunilor ”despre care iau la cunoştinţă în exercitarea profesiei”, cu excepţia celor de ”omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor şi cele prevăzute de art. 32-38 din legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”.

 

Inițiatorii sunt parlamentari avocați care se pregătesc pentru zile mai bune

Boboc Cătălin – senator PNL; Chelaru Ioan – senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru – senator PNL (avocat); Corlățean Titus – senator PSD; Donțu Ovidiu-Liviu – senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilică-Steliana – senator PNL (avocat); Nicolae Șerban – senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin – senator PSD; Pataki Csaba – senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad – senator PD-L (avocat); Șova Dan-Coman – senator PSD (avocat); Tișe Alin-Paunel – senator PD-L (avocat); Adam Luminița-Pachel – deputat PP-DD (avocat); Bărbulescu Daniel-Ionuț – deputat PSD (avocat); Cătăniciu Steluța-Gustica – deputat ALDE (avocat); Cseke Attila-Zoltan – deputat UDMR; Emacu Gheorghe – deputat UNPR; Fenechiu Cătălin-Daniel – deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel – deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian – deputat PC (avocat); Iordache Florin – deputat PSD (avocat); Manolache Marius – deputat PSD (avocat); Mate Andras-Levente – deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Pâslaru Florin-Costin – deputat PSD; Podașcă Gabriela-Maria – deputat PSD; Popa Radu Mihai – deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin – deputat PSD.

Sebastian Albescu

LĂSAȚI UN MESAJ