Preşedinta UNJR, Dana Gîrbovan alături de Gabriela Baltag- Lidera AsociaţieiMagistraţilor din România acuza anomaliile existente în sistem, unde instanţele, care ar trebui sa fie independente, depind din punct de vedere al bugetului de Ministerul Justiţiei, iar parchetele, care sunt sub autoritatea Ministerului Justiţiei, îşi administrează bugetul independent.
Parchetul lui Kovesi, favorizat
AMR si UNJR arată că DNA este ordonator distinct de credite, deşi volumul de activitate al acestei structuri, atât în raport cu PÎCCJ şi DIICOT, cât şi în raport cu volumul de activitate al judecătorilor, nu justifica acest tratament preferenţial. În opinia AMR si UNJR, favorizarea DNA reflecta o politica guvernamentala părtinitoare şi nejustificata fata de parchetul Laurei Kovesi.
Ministrul Justiţiei Raluca Prună a fost solicitată pe data de 23 august 2016 de asociaţiile profesionale ale magistraţilor să aplice „de îndată” legea „în vederea egalizării drepturilor salariale ale judecătorilor şi procurorilor, în prezent discriminaţi prin acordarea unor salarii diferite, deşi se află în condiţii similare de muncă”. Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) au solicitat, de asemenea, Guvernului că până la sfârşitul anului să asigure logistică necesară pentru că bugetul instanţelor să treacă de la Ministerul Justiţiei la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum e prevăzut în legea 304/2004, prevedere care însă nu s-a aplicat până acum.
Magistraţii au mai scos, de asemenea, în evidenţa anomalia din sistemul de justiţie, unde instanţele-care ar trebui să fie independente-depind bugetar de Ministerul de Justiţie, în timp ce procurorii-care sunt sub autoritatea Ministerului Justiţiei-îşi administrează bugetul independent. Chiar şi în cazul parchetelor, însă, situaţia nu este omogenă, DNA fiind ordonator de credite distinct.
Salarizare egală
O.U.G. nr.20/2016 a fost emisă cu scopul declarat de a elimină urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii. Textul acestei ordonanţe prevede în mod clar că, începând cu luna august 2016, salariile personalului plătit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă activitatea este desfăşurată în aceleaşi condiţii.
„În aplicarea acestui act normativ, Procurorul General Augustin Lazăr a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelaşi nivel salariile procurorilor aflaţi în funcţii similare, cu excepţia procurorilor DNA, pentru care procurorul şef Laura Codruţa Kovesi nu a emis încă ordine de salarizare similare. Deşi diferenţe de salarizare există şi între judecători, Ministerul Justiţiei a refuzat să acţioneze precum Procurorul General, menţionând inechităţile în sistem.
Acţiunea Procurorului General a fost susţinută deschis de sute de judecători şi procurori, iar asociaţiile magistraţilor se alătura demersurilor iniţiate de aceştia şi sprijină, la rândul lor, eforturile Procurorului General al României de eliminare a inechităţilor din interiorul sistemului de justiţie. Ministerul Justiţiei are obligaţia de a aplică de îndată legea, cu atât mai mult cu cât această vine să rezolve o problemă gravă nu doar din justiţie, ci şi din sistemul bugetar în general, unde mii de bugetari reclamă în justiţie încălcarea principiului “pentru muncă egală, plată egala”, principiu ce exprimă egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării.
Situaţia de faţă, însă, este rezultatul unor anomalii din sistemul judiciar care, în loc să fie corectate, au fost perpetuate şi amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scăderea încrederii în justiţie. Păstrarea bugetului instanţelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiţiei, instituţie cu evidenţa conotaţie politică, afectează grav independenţa judecătorilor, aşa cum se vede şi acum.
Aceeaşi segmentare complet nejustificată, însă, există şi în cazul procurorilor. Astfel, Procurorul General este ordonantor principal de credite, în acelaşi timp însă Direcţia Naţională Anticorupţie – dar nu şi DIICOT – beneficieaza de buget propriu, administrat de procurorul şef la direcţiei, la rândul sau ordonantor principal de credite.
Acest lucru a creat situaţia absurdă din momentul de faţă unde procurorii, deşi aflaţi conform Constituţiei sub autoritatea Ministerului Justiţiei, au independenţa bugetară, dar judecătorii, independenţi potrivit Constituţiei, au bugetul administrat de Ministerul Justiţiei” arată reprezentanţiimagistraţilor într-o scrisoare înaintată căte Raluca Prună.
Mai mult, UNRJ şi AMR susţin că s-a creat în rândul parchetelor a un ordonator de credite distinct pentru DNA şi că acest lucru reflectă o politică guvernamentală părtinitoare şi nejustificată faţă de acest parchet, raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri. Volumul de activitate al acestei structuri, atât în raport cu cea a Parchetului General şi DIICOT, cât şi cu milioanele de cauze care sunt pe rolul instanţelor nu justifica în nici un mod crearea unei structuri distincte de administrare bugetară.
Cu alte cuvinte, s-a ajuns la situaţia absurdă în care DNA – o structură a parchetului ce cuprinde în jur de 180 de procurori şi gestionează anual aproximativ 10.000 de dosare – are autonomie financiară chiar în interiorul propriului sistem, dar instanţele de judecată, care gestionează anual milioane de dosare sunt în continuare dependenţe de Ministerul Justiţiei.
