După luni de zile, administrația condusă de Emil Boc a cedat în fața presiunii străzii și a luat decizia să repună grupul statuar „Școala Ardeleană” pe soclu, eveniment ce încă se lasă așteptat. Această mișcare, aparent de „reparare” a simbolurilor naționale vine în urma criticilor a numeroși oameni importanți, dar și a societății civile. Reamintim că ziarul Gazeta de Cluj a evidențiat în repetate rânduri indiferența politicienilor față de valorile culturale ale orașului. În acest material vom prezenta în detaliu toată această nebunie și oferim în exclusivitate răspunsurile oficiale de la Ministerul Culturii, pentru a dezvălui adevărul, pas cu pas, despre cum a început coborârea de pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană.”

Potrivit Ministerului Culturii, în urmă cu mai mulți ani, Municipiul Cluj-Napoca a lansat un concurs internațional pentru un proiect de modernizare al centrului Municipiului Cluj-Napoca. Câștigătorul concursului a fost firma de  arhitectură S.C. MOSSFERN S.R.L. din Cluj-Napoca, șef proiect fiind nimeni altul decât arh. Macalik Arnold.

Proiectul Lucrări de amenajare urbană strada Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente a fost supus analizei Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 3 în ședințele din 08.11.2018 (faza D.A.L.I.) și 12.12.2019 (faza D.T.A.C.). În urma analizei și votului, comisia a propus avize favorabile (cu o serie de condiționări), astfel încât Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Cluj a emis avizele favorabile nr. 966/ Z /8.11.2018, nr. 234/ Z /18.03.2019 (reactualizarea precedentului pentru expirarea C.U.) și nr. 1114/ Z /12.12.2019.

În ceea ce privește grupul statuar „Școala Ardeleană”, capodoperă a maestrului Romulus Ladea, inclusă în proiectul de mai sus, trebuie să menționăm faptul că regretatul sculptor Romulus Ladea s-a stins din viață înainte de finalizarea grupului statuar. Acesta a fost turnat în bronz și amplasat la trei ani după dispariția autorului (mort la 27 august 1970; amplasare în 1973 – grup statuar dezvelit public la 30 iunie 1973). Inițial, informația vehiculată a fost că soclul grupului statuar a fost proiectat de doi valoroși arhitecți, doamna arh. Adriana Matei și dl. arh. Vasile Mitrea, doamna Matei susținând chiar ea acest lucru.

Conform Proiectului nr. 2091/1973 al I.C.G.C.C. (extras din arhivă) depus spre avizare la Comitetul Municipal de Cultură și Educație Socialistă Cluj (dosar păstrat în totalitate), semnatarii documentației sunt: Olteanu Horațiu, Sămăreanu Sorin, Drăgan Valentin, Ciurchea Doina, Avram, Pop M., Iasko Margareta, Florea Ana. Documentația originală a fost prezentată îm ședințele C.Z.M.I. nr. 3. Planșele sunt semnate de 5 ingineri. 

În proiectul actual (32 /2018, MOSSFERN arhitectura) s-a considerat că factura de amplasare inițială nu ar favoriza grupul statuar și s-a propus o soluție nouă, considerată mai modernă.

C.Z.M.I. nr. 3 a fost de acord cu soluția propusă (din comisie făcea parte, la acea vreme, inclusiv unul dintre cei considerați a se număra printre autorii inițiali ai soclului, dl. arh. Vasile Mitrea). În faza D.A.L.I. exista soclu, soluția s-a modificat la faza D.T.A.C. Municipiul Cluj-Napoca, plătitor și beneficiar al proiectului, a autorizat proiectul nr. 32 /2018 al MOSSFERN arhitectura. Astfel, lucrările efectuate au fost avizate și autorizate. Inclusiv manipularea grupului statuar pe parcursul intervențiilor s-a efectuat sub controlul unui specialist în restaurare atestat de către M.C.

Jocul cu soclul, un „nou sport” al municipalității clujene 

În cursul realizării proiectului, în lunile februarie și martie 2023, s-a constatat o puternică reacție negativă a clujenilor (și nu numai) față de soluția realizată la reamplasarea grupului statuar. În fața acestei reacții aproape generale (au fost primite, sub varii forme, de la persoane fizice și diverse organizații, foarte multe mesaje de protest, de către numeroase autorități locale), beneficiarul, Municipiul Cluj-Napoca, a solicitat proiectantului o modificare a proiectului (lucrările fiind în curs de desfășurare, modificări fiind posibile).

În ședința C.Z.M.I. nr. 3 din 2 martie .2023 a fost analizată noua propunere (de modificare a amplasării grupului statuar) a S.C. MOSSFERN S.R.L. Actualii membri ai comisiei au considerat propunerea în principiu neadecvată (un soclu foarte mic atât ca înălțime, cît și ca suprafață) și, mai ales, insuficient fundamentată, modificările (și cele operate inițial și cele prezentate acum) fiind mai mult speculative decât fundamentate artistic și istoric. S-a solicitat proiectantului să revină cu un studiu istoric detaliat asupra grupului statuar și un punct de vedere al proiectanților inițiali ai soclului.

Prin adresa Nr. 275478/1.1/ din 6 martie 2023, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a solicitat executantului și proiectantului (Astor Com SRL – executant, De Construct Project Consult SRL – executant, Mossfern Arhitectura – proiectant general) ca soluția proiectată (cu soclu) a Grupului statuar “ Çcoala Ardeleană” să fie realizata așa cum a fost gândită și executată în viziunea d-nei dr. arhitect Adriana Matei corelată cu viziunea  de la faza concursului.

În ședințele C.Z.M.I. nr. 3 din  6 martie, 4 mai și 8 iunie 2023 a fost prezentat un studiu istoric (realizat de către dl. arh. Macalik Arnold de la S.C. MOSSFERN S.R.L., expert acreditat al M.C., dosarul original privind realizarea soclului (extras din arhivă) și o analiză a situației din punct de vedere arhitectural. S-au prezentat o serie de propuneri de amplasare a grupului statuar pe soclu, în principiu variațiuni ale unei amplasări pe două sau trei trepte, cu o dezvoltare orizontală redusă. Propunerile nu au întrunit majoritatea necesară a voturilor din comisie pentru a se emite un aviz favorabil. Opiniile membrilor comisiei au fost destul de variate și puțin congruente.

În ședința din 29 iunie, convocată la solicitarea Primăriei Cluj-Napoca, s-a solicitat de către beneficiar refacerea identică a soclului inițial (practic avizarea proiectului din 1973). C.Z.M.I. nr. 3 a propus avizarea acestei soluții, iar D.J.C. Cluj a emis avizul 552/Z/29.06.2023 (de modificare a avizului nr. 234/ Z /18.03.2019).

1 COMENTARIU

  1. Ce tot o dati în sus și în jos cu marele
    arhitect A. Matei cea care în 2005 a mijlocit furtul a 110 candidați la examenul de admitere la Fac. Arhitectura. Dl.arh. Tiganas și alți arh din comisie a solicitat anularea ex.
    Au fost admiși candidați cu media 5 și au căzut unii și cu media 6, care cu „ajutorul” arhitectei au avut o medie imediat sub 5. A se vedea arhiva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.