Chirurgul clujean Anca Baculea a pierdut procesul în care Agenția Națională de Transplant, instituție pe care a condus-o în perioada 2018 – 2019, a dat-o în judecată pentru o serie de decontări de sume de bani la care nu ar fi dreptul. Magistrații nu au dispus ca Baculea să plătească toată suma de bani solicitată de agenție, ci doar plata unei luni de chirie, care a fost decontată după ce clujeanca a pierdut postul. Ea spune că acest proces vine ca urmare a faptului că deranjat grupurile de interese din cadrul ANT care fac trafic de organe.

Chirurgul clujean Anca Baculea a fost detașată în 2018 de la Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie din Cluj Napoca pe postul de director executiv în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant. A fost vorba de o perioadă de un an. Ea a deținut această funcție până la data de 05.03.2019.

După aceea,  Agenția Națională de Transplant a dat-o în judecată pe Baculea și i-a cerut suma de 2349,09 lei, bani decontați de medicul clujean pe parcursul anului în care a fost șefă la ANT.

Potrivit cererii de chemare în judecată, ea ”a înţeles să prezinte spre decontare documente justificative pentru anumite sume de bani reprezentând cheltuieli neeligibile pentru decontare.

De asemenea, având în vedere faptul că detaşarea pârâtei a încetat la data de 05.03.2019, apreciază că în mod neîntemeiat a fost achitată suma de 8.821,63 ron, reprezentând cheltuielile aferente locuinţei de serviciu a pârâtei până la data de 30.04.2019”.

ANT i-a plătit lui Baculea aproape 9.000 lei/lună pentru locuința de serviciu, iar ea a cerut decontarea unei luni de chirie după expirarea contractului de muncă..

În perioada 08-10.12.2018 Baculea a participat la evenimentul „18 ani de Transplant Renal la Iaşi”. Pentru această deplasare, i-a fost decontată suma de 2.642,85 Ron.

Biletele de avion au costat 1.675,06 lei, iar cazarea pentru cele două zile a fost de aproximativ 1.000 lei. În această deplasare în interes de serviciu ea a fost însoțită de iubitul ei, medicul ORL Marian Stamate. La data respectivă, el nu era angajat la ANT, ci ulterior  a fost numit consilier onorific de Baculea.

De asemenea, facturile Agenției Naționale de Transplant arată că, pe lângă decontarea chiriei, ANT a fost pusă să plătească și cheltuielile utilităților. 

În data de 31.10.2018, Baculea a făcut o cerere de decontare pentru suma de 166,02 lei. Motivul a constat în participarea unui eveniment care a avut loc în Cluj Napoca, iar șefa de la ANT a cerut decontarea taxelor de parcare şi transport.

De asemenea, fără să depună niciun document justificativ, Baculea a cerut decontarea  sumei de 456,09 lei.

Pentru că în perioada martie-august 2019 a participat la cursul „Managementul Serviciilor de Sănătate , ea a cerut decontarea sumei de 2.460 lei.

”În perioada în care a fost organizat acest curs de pregătire şi dezvoltare personală, pârâta nu mai ocupa funcţia de director executiv al ANT, astfel că plata acestui curs nu poate fi justificată.

Mai mult decât atât, faptul că deşi pârâta ştia ca nu mai deţine funcţia de director executiv al ANT, acesta nu a efectuat demersuri în vederea restituirii sumei de bani reprezentând contravaloarea cursului menţionat”, mai arată cererea de chemare în judecată.

Anca Baculea : toți banii au fost decontați legal

Pe de altă parte, acțiunea pe care ANT a deschis-o împotriva medicului clujean este atipică. Probabil este unul dintre puținele cazuri în care fostul conducător al unei instituții de stat este tras la răspundere pentru decontarea unor sume care, pentru majoritatea medicilor și a șefilor de instituții din domeniul sanitar reprezintă bani de buzunar.

Baculea spune că acest proces a fost deschis pentru că a semnalat mai multe probleme cu care se confrunta Agenția Națională de Transplant.

”(Am) sesizat personal problemele cu care se confrunta ANT, prin lipsa resurselor financiare, dar mai ales a celor umane, cerând un audit financiar (Adresa depusa la cabinetul ministrului sănătății Nr, 12162/18.10.2018) si personal de specialitate (memorandum Nr de înregistrare ANT 3858/26.11.2018, depus la MS), considerând activitatea contabila, una din vulnerabilităţile instituţiei”, arată Baculea în cadrul dosarului. Ea mai spune că, deși a cerut în repetate rânduri, sprijin din partea MS în soluţionarea și remedierea problemelor pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiei nu a primit niciun ajutor sau sprijin

Ea a mai atras atenția că ”ANT a fost și este în continuare deliberat subfinanțată pentru ca grupuri organizate să influenţeze lucrurile ca organele neutru transplant să nu ajungă la pacienţii români sau să ajungă la alte persoane (publice) decât cele îndreptățite potrivit ordinii de prioritate”.

Ea spune că l-a numit pe iubitul ei în funcția consilier onorific al Unităţii de Asistență Tehnică și de Management al Programului Național de Transplant (U.A.T.M.), care a acceptat să îşi exercite această funcţie dificilă în cadrul ANT pe baza de voluntariat, fără a i se asigura un salariu.

”Omul acesta a muncit pentru ANT fără a încasa un salariu, iar să vii acum să ceri banii acestui om pentru o deplasare în interesul serviciului, în interesul ANT, în condiţiile în care și-a consumat timpul său și nu a înţeles să ia banii de la ANT pentru munca efectuată, este nu numai imoral dar și ilegal”, este de părere Baculea.

De asemenea, ea spune că a fost îndreptățită de lege să ceară decontarea fiecărei sume de bani imputată acum de Agenția Națională de Transplant.

De unde i se trage lui Baculea

Mulți îi poartă sâmbetele Ancăi Baculea pentru că numirea în funcția respectivă a însemnat și ”decapitarea” unei rețele subterane a transplantului de organe în România. Este vorba despre  Este vorba despre Victor Zota, condamnat cu suspendare pentru trafic de organe, dar care a fost lăsat să conducă ani de zile activitatea transplantul din România.

Ea a depus o plângere la DIICOT în care a arătat că datele din Registrul Național de Transplant – care, potrivit legii, asigură monitorizarea permanentă a activității de transplant în România – ar fi ajuns să fie controlate complet din afara Agenției de Transplant, prin intermediul unei firme IT apropiate de Victor Zota, fost director al ANT în perioada 2006-2009, condamnat cu suspendare în 2014 în primul dosar de trafic de ovule umane din România.

Potrivit plângerii depuse la DIICOT pe 21 septembrie 2018, se arată că „din momentul numirii mele, prin OMS 541/ 04.07.2018, în calitate de director executiv în ANT, am sesizat primele deficiențe privind aplicarea prevederilor legale din OUG 79/2004, art. 3 (b) prin care deși ANT (Agenția Națională de Transplant – n.red.) înființează și gestionează RNT (Registrul Național de Transplant – n.red.), la nivelul ANT, nimeni din personalul angajat nu putea desfășura aceasta activitate, practic întreaga administrare a RNT fiind făcută de aceasta firmă privată (SC Online Service SRL, n.red.).”

Societatea comercială a încheiat, pe 31.05.2018, un contract cu Agenția Națională de Transplant, în baza căruia urma să desfășoare „activități pentru buna funcționare a Registrului Național de Transplant”, se arată în plângerea depusă la DIICOT, iar potrivit acestui contract, „prestatorul își asumă întreaga responsabilitate pentru conduita sa în cadrul acestui contract, pentru calitatea serviciilor și lucrărilor executate.”

Pe 31 mai 2018, când Agenția Națională de Transplant a încheiat cel mai recent contract cu Online Services S.R.L., instituția era condusă de Radu Deac, numit în această funcție în noiembrie 2013 de Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății la acea vreme.

Pe 4 iulie 2018, Radu Deac, care conducea de 5 ani Agenția Națională de Transplant, a fost demis de Sorina Pintea, în locul său fiind numită Anca Baculea Mureșan.

În plângerea depusă la DIICOT la două luni și jumătate după numirea la conducerea Agenției Naționale de Transplant, Anca Baculea afirma, însă, că Online Services S.R.L. nu era nici pe departe la primul contract de prestări servicii încheiat cu ANT, ci a derulat astfel de contracte cu Agenția Națională de Transplant începând din anul 2006 – anul în care Victor Zota a ajuns la conducerea instituției.

Până în momentul de față, cei de la DIICOT nu au reușit să aducă în fața instanței pe nimeni, însă între conducerile celor două instituții (Agenția Națională de Transplant și DIICOT) există semnat un… protocol de colaborare.

Procurorii DIICOT nu văd traficul de organe din România

Pe lângă faptul că cei de la DIICOT nu au reușit să trimită în judecată dosarul deschis în urma plângerii făcute de Baculea, conform datelor statistice ale DIICOT, în perioada 2015 – 2021 au fost soluționate 12 dosare având ca obiect infracțiunea de trafic organe. Într-una dintre cauze s-a dispus trimiterea în judecată față de 5 inculpați, iar celelalte cauze au fost soluționate prin clasare.

Practic, în opinia procurorilor traficul de organe din România este ca și inexistent.

”Prin rechizitoriul  nr 95/D/P/2013 din 03.03.2017 s-a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați (4 persoane fizice, dintre care doi cetățeni străini și o persoană juridică), reținându-se că începând din luna decembrie 2010 și până în noiembrie 2013 aceștia au constituit un grup infracțional organizat având ca scop comiterea infracțiunii (art 157 al 1 Legea 95/2006). În aceeași perioadă (decembrie 2010 – noiembrie 2013) inculpații au organizat și realizat proceduri frauduloase de prelevare și transplant de celule umane în realizarea obiectului de activitate al inculpatei – persoană juridică – A.H., Departamentul de fertilizare, în scopul obținerii unui folos material pentru organizator sau donator, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Pentru celelalte infracțiuni reținute în dosar, inclusiv cea de trafic de organe, s-a dispus clasarea”, arată cei de la DIICOT.

În dosarul respectiv au fost implicați cei care au de-a face cu afacerile spitalului Athena din Timișoara. Patronul afacerii, grecul Giatras Kontantinos, a fost acuzat că se ocupa de traficul cu ovule umane.

Tinere, în special studente, donau ovule pentru 300 euro pentru o recoltare.  Ulterior, o procedură de inseminare in vitro cu ovulele cumpărate ajungea să coste 4.000 de euro. Polițiștii de la „Crimă Organizată” au descoperit două cazuri de donatoare şi 13 cazuri de mame purtătoare. Clienţii erau în special familii care nu puteau să aibă copii, dar aveau potenţial financiar. În două dintre cazuri, copiii au fost predaţi de către mamele purtătoare părinţilor cumpărători. Pentru a se asigura că micuţii vor ajunge la „destinaţie” mamele purtătoare au semnat acte notariale prin care se angajau să predea copiii.

Anul trecut, au fost date primele condamnări. Giatras Kostantinos, specialist în fertilizare in vitro şi fondator al Spitalului Athena din Timişoara, a primit cea mai grea pedeapsă: cinci ani de închisoare. Biologul grec Pappa Charikleia, mâna dreaptă a lui Giatras Kostantinos a primit patru ani şi şase luni de închisoare, tot cu executare. Prin aceeaşi sentinţă, medicul ginecolog Stelea Lavinia şi medicul biolog Daniela Ciontu au primit câte doi ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare. Sentința nu a fost definitivă și a fost atacată.

După ce au fost declanșate investigațiile, Spitalul Athena a intrat în faliment, iar în toamna anului trecut procedura s-a terminat.

Chiar dacă procurorii nu văd traficul de organe, anunțurile cu vânzări de organe sunt pe platformele online

Chiar dacă, în opinia DIICOT, traficul de organe este ca și inexistent în România, chiar anunțurile de la mica publicitate contrazic acest lucru.

Gazeta de Cluj a publicat un articol despre cum oamenii își scoteau la vânzare organele, în special rinichii, pe o platformă de anunțuri online (www.anunturi-on-line.ro). După publicarea articolului, anunțurile au dispărut, poliția a pus câteva întrebări, dar totul s-a oprit la aceste verificări. Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe unul dintre clujenii dispuși să își vândă rinichiul. Prețul a fost stabilit la 10.000 de euro plus costurile de operație și analize. Întrebat despre ilegalitatea afacerii, donatorul a spus că dacă facem lucrurile cu cap nu ne prinde nimeni și nu avem probleme cu poliția.

”Eu am A2 dar trebuie să facem mai multe teste de compatibilitate să vedem dacă merge transplantul. De câți bani dispui? Păi, 10.000 de euro vreau bani în mână și tu te ocupi să plătești celelalte costuri de deplasare, operație și teste. Spunem că suntem prieteni sau rude și dacă facem lucrurile cu cap nu ne prinde nimeni și nu avem probleme cu poliția”, spune unul dintre posibilii donatori. Ulterior, el a revenit cu un apel telefonic pentru a spune că se grăbește cu transplantul. ”Deci, ai văzut pozele cu mine, ai văzut că sunt tânăr și sănătos. Eu am mai primit oferte și mă cam grăbesc să închei tranzacția. Pentru mine nu-i mare lucru, eu pot fi bine mersi cu un rinichi și pentru tine, pentru un tip care lucrează la birou, 10.000 de euro nu înseamnă mare lucru. Dacă ești hotărât să mă suni!”. Reporterii Gazeta de Cluj l-au convins pe donator să trimită fotografii cu el.

Judecătorii au dispus recuperarea unei luni de chirie

Potrivit motivării judecătorești, instanța a admis ca Anca Baculea să plătească în contul Agenției Naționale de Transplant doar suma de 8.753 lei, reprezentând contravaloarea chiriei pentru luna în care ea nu mai ocupa vreo funcție în cadrul ANT.

”(…) instanţa va admite în parte cererea şi va obliga pârâta (Anca Baculea, n.red.) la restituirea sumei de 8753,84 lei , sumă ce a fost detaliată în considerentele hotărârii. Având în vedere dispoziţiile art.1535 Cod civil instanţa va obliga pârâta la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestei sume de la data introducerii cererii 28.06.2021.

În baza art. 453 CPC instanţa va obliga reclamanta la plata 1000 lei cheltuieli de judecată parţiale către pârâtă , reprezentând onorariu de avocat având în vedere faptul că acţiunea a fost admisă doar în parte iar reclamanta a căzut în pretenţii parţial”, arată motivarea Tribunalului București.

Stați liniștiți, DIICOT veghează

”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că infracțiunea de trafic de persoane, nu constituie un fenomen care să reprezinte o amenințare la acest moment, drept urmare, România nu reprezintă o țară sursă pentru rețelele internaționale de trafic de organe. De asemenea, la nivelul DIICOT nu există date care să confirme ipoteza unui eventual tranzit al victimelor pe teritoriul României”, arată DIICOT.

Legislația privitoare la traficul de organe

În România, cadrul legislativ care reglementează aspectul infracţional al traficului de organe şi ţesuturi sau celule de origine umane este reprezentat de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, unde sunt prevăzute şi sancţiuni în ceea ce priveşte comerţul cu organe. În ceea ce priveşte mediatizarea acestor anunţuri, articolul 156 Legea 95/2006 este cel care prevede sancţiunile.

„(1) Fapta persoanei de a dona organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în scopul obţinerii de foloase materiale, pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Publicarea sau mediatizarea unor anunţuri privind donarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, donare ce ar fi efectuată în scopul obţinerii unor foloase materiale pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în articolul de lege.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here