Deputaţii au modificat noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici. Proiectul ce datează din 2014 a trecut de plenul Camerei Deputaţilor şi înlocuieşte noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.
Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a trecut de Senat în martie 2015, iar, marţi, 25 aprilie, a fost adoptat, prin vot decisiv şi de Camera Deputaţilor. Pentru a se aplica, documentul mai are nevoie doar de promulgarea prin decret prezidenţial.
În forma în care s-a votat, propunerea legislativă prevede o schimbare a ideii de conflict de interese cu ideea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Totodată, infracţiunii respective va urma să i se limiteze aplicabilitatea.
Fapta va urma să fie pedepsită doar dacă funcţionarii publici, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, vor îndeplini un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţ sau pentru o rudă ori un afin de până la gradul al doilea. În prezent, Codul penal stabileşte că este vorba nu numai de îndeplinirea unui act, ci şi de participarea la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial.
Fapta nu va mai fi pedepsită dacă folosul patrimonial este obţinut pentru o altă persoană cu care funcţionarii publici s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia au beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Practic, aceste precizări vor urma să dispară din Codul penal.
Pedeapsa va urma să fie tot închisoarea de la unu la cinci ani, însă interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică va fi doar temporară. Concret, interdicţia se va aplica doar timp de trei ani, deşi în prezent nu există o asemenea limitare.
Proiectul a fost, practic, pentru a doua oară pe agenda plenului deputaţilor, după ce a fost întors o dată la comisii. În forma iniţială, fapta urma să fie pedepsită doar dacă se producea un prejudiciu de interes public, însă prevedea a fost scoasă din noua formă a documentului adoptată astăzi. În orice caz, în momentul de faţă, Codul penal nu face nicio referire la faptul că prejudiciul ar trebui să fie sau nu de interes public.
Forma actuală VS Forma propusă
Alineatul 1 al articolului 301 din Codul penal în forma actuală prevede că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
În forma propusă se arată că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.”
Potrivit expunerii de motive a iniţiativei legislative, modificările au fost propuse pentru a fi evitată pedepsirea anumitor fapte care, prin prisma legii, nu ar trebui sancţionate de fapt.
Cum au votat parlamentarii clujeni proiectul?
Proiectul de lege care modifică articolele 301 şi 308 din Codul penal a fost adoptat cu 187 de voturi „pentru”, 71 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri. În favoarea proiectului au votat 132 de deputaţi PSD, 13 deputaţi UDMR, 14 deputaţi ALDE, 15 deputaţi PMP şi 11 deputaţi ai minorităţilor naţionale, precum şi doi deputaţi PNL (Sorin Ioan Bumb şi Corneliu Olar). Toţi deputaţii USR prezenţi (24 la număr) au votat „împotrivă”, la fel 45 de deputaţi PNL. Iniţiatorii proiectului sunt cinci parlamentari PSD, UDMR, ALDE şi ai minorităţilor naţionale.
Dintre parlamentarii clujeni, şase şi-au exprimat votul în ceea ce priveşte proiectul de lege şi un singur deputat s-a abţinut de la vot. Printre cei care au votat ”pentru” se numără: Steluţa Cătăniciu (ALDE), Cornel Itu (PSD) şi Cristina Burciu (PSD), iar trei deputaţi au votat ”împotrivă”: Adrian Oros (PNL), Florin Vasile Stămătian (PNL) şi Dan-Sorin Moldovan (PNL).
În ciuda faptului că social-democraţii au votat ”pentru” acest proiect de lege, singura excepţie a fost Horia Nasta care s-a abţinut de la vot, argumentând că nu a citit în totalitate proiectul de lege, nu era foarte bine documentat, aşa că a ales să se abţină de la vot: ”Nu votez proiectele pe care nu le stăpânesc. Pe acesta nu l-am citit şi mi s-a părut normal să mă abţin de la vot. În general mă pronunţ în 99% dintre cazuri”.
Mai documentat decât Nasra, este colegul său de partid, Cornel Itu care crede că legea iniţială era prea aspră:
”Consider că erau necesare nişte clarificări pe textul acelor articole din Codul penal. A fi funcţionar public nu înseamnă că ai doar avantaje, ci şi o serie de limitări. De exemplu, mulţi funcţionari sunt în imposibilitatea de a primi un credit imobiliar, având contracte pe perioadă determinată. Interdicţia de a mai ocupa vreodată o funcţie publică, în cazul în care ar putea fi găsiţi vinovaţi de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, cum a fost redefinit conflictul de interese, era o măsură prea aspră”.
DNA a criticat în trecut această iniţiativă
Potrivit HotNews.ro, pe data de 26 mai 2015, Direcţia Natională Anticorupţie a reacţionat faţă de acest proiect de lege: „Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupţiei la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunţa, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpaţi deja trimişi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare, în care sunt implicate persoane cu funcţii importante. Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau următoarele funcţii: preşedintele CJ Constanţa, preşedintele CJ Brăila, preşedintele CJ Buzău, primarul mun. Constanţa, prefectul judeţului Suceava, preşedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc. Precizăm că infracţiunea de conflict de interese face obiectul investigaţiilor aflate în competenţa DNA, atunci când este asociată cu o infracţiune de corupţie sau asimilată corupţiei. În acest moment sunt în lucru 99 de dosare având ca obiect aceste fapte”.
Având în vedere că DNA şi-a exprimat în trecut un punct de vedere referitor la această iniţiativă, reporterul Gazeta de Cluj a încercat să afle o nouă reacţie al instituţiei. Contactaţi telefonic, reprezentanţii biroului de informare, relaţii publice şi purtător de cuvânt al DNA au refuzat să facă comentarii pe marginea acestui subiect.
Amintim că, potrivit propriului site, ”activitatea de comunicare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este fundamentată pe următoarele principii: transparenţa actului juridic, accesul fără discriminare al reprezentanţilor media la informaţiile de interes public, respectarea drepturilor persoanelor implicate în cauză şi desfăşurarea fără obstacole a procesului penal în vederea înfăptuirii actului de justiţie”.
