Comisia pentru revizuirea Constituţiei şi-a început activitatea în primele zile ale lunii iunie, urmând ca până pe data de 20 să încheie dezbaterile. O parte din prevederile votate de aceasta au fost salutate de societatea civilă, pe când preşedintele şi oamenii săi s-au simţit ameninţaţi de amendamentele adoptate de membrii comisiei.
Prima zi de discuţii din cadrul comisiei le-a picat greu membrilor UDMR ai legislativului naţional. Amendamentul propus de aceştia, pentru eliminarea sintagmei „stat naţional”, a fost respins de parlamentari. Atât PSD, cât şi PNL, au susţinut că, în primul rând, acest amendament nu poate fi făcut, iar în al doilea rând, nu ar fi votat în favoarea unei asemenea modificări.
Primul amendament aprobat, considerat de presa naţională „o diversiune” de la problemele importante care trebuie atinse de noua Constituţie, cum este regionalizarea, se referă la folosirea stemei pe drapelul României. „Art.12.- (1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”, prevede noul articol.
Modificarea cea mai importantă realizată în a doua zi de dezbateri, însă, se referă la introducerea termenului de regiune în Constituţie. Propunerea aparţine deputatului PSD Florin Iordache, a fost adoptată cu 18 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, iar textul său este următorul: „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni”. Amintim că Liviu Dragnea a lansat deja un proiect de reorganizare administrativ-teritorială.
Discriminarea, un concept abstract
Comisia a purtat îndelungi dezbateri în legătură cu interzicerea discriminării bazate pe orientarea sexuală. Amendamentul lui Tudor Chiuariu a fost adoptat cu 18 voturi pentru şi două abţineri: „Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietate, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”.
Interesantă este reacţia unor parlamentari, Toni Greblă fiind de părere că „orientarea sexuală nu este definitivă. Este inutil să treci în Constituţie aşa ceva. Poporul român este tolerant, dar nu cred că trebuie să treci în legea fundamentală, pentru că se înţelege că astfel vom aproba căsătoriile între toate sexele”. Însă Crin Antonescu, care se arăta împotriva căsătoriei persoanelor de acelaşi sex, dar pentru parteneriatele civile, a scos cea mai lucioasă perlă: „Acest articol, care este unul protector şi pentru heterosexuali pentru că problema se poate pune şi invers, nu acum, nu aici, dar pe viitor”.
Şi pentru că tot ne-am blocat în drepturi civile, membrii comisiei au fost „răscoliţi” şi de amendamentul privind interceptarea convorbirilor telefonice, care prevede că reţinerea se poate face numai în cazuri flagrante şi nu poate depăşi 24 de ore. Fostul premier Petre Roman a subliniat că se ajunge în situaţia de a fi emise mii de ordonanţe de guvern pentru arestarea unor persoane timp de 29 de zile, deşi ar trebui ca astfel de incidente să fie excepţii. „În mod excepţional îi asculţi telefonul. Ce facem noi în acest moment este o problemă în societatea românească, pentru a stăvili această excepţie care devine regulă. Am avut infractori care trebuiau reţinuţi şi nu au fost, avem în schimb oameni reţinuţi 29 de zile”, a spus acesta în cadrul dezbaterilor
Presa şi magistraţii, puşi la respect
Parlamentarii au adoptat un amendament la articolul privind libertatea presei şi care prevede că mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public şi structura acţionariatului. În plus, „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.
În acelaşi spirit „moral”, parlamentarii au introdus un nou articol care defineşte familia ca relaţia consimţită dintre un bărbat şi o femeie, făcând astfel ilegală încheierea de căsătorii între persoanele de acelaşi sex. Premierul Victor Ponta a cerut să se revină asupra articolului, deşi Crin Antonescu şi-a exprimat foarte ferm poziţia.
Răspunderea magistraţilor apare pentru prima dată în legea fundamentală: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudicii cauzate de erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres în condiţiile legii”.
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a introdus limitarea numărului de deputaţi la 300, fără a menţiona numărul de senatori şi neincluzând reprezentanţii aleşi ai minorităţilor naţionale. În plus, aceştia sunt „fidelizaţi”: „Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi.”
Nici preşedintele nu scapă
Parlamentarii au adoptat, de asemenea, un amendament care prevede că cetăţenii României vor fi obligaţi să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare dacă sunt citaţi, fiind vizaţi în mod special magistraţii, pentru a permite Parlamentului sa audieze procurorii.
Potrivit Hot News, sancţionarea traseismului politic, votul prin corespondenţă, obligativitatea Parlamentului privind respectarea unui referendum naţional, Parlamentul unicameral, obligativitatea votului sau dreptul la vot de la 16 ani sau dreptul părinţilor de a alege alt gen de cursuri în locul religiei sunt amendamentele care au fost respinse de Comisia parlamentară care elaborează proiectul viitoarei Constituţii.
Parlamentarii din comisia de revizuire a Constituţiei au decis la începutul celei de-a doua săptămâni de dezbateri reducerea mandatului preşedintelui României de la cinci la patru ani. De asemenea, aleşii l-au scos pe şeful statului din procesul remanierii, stabilind că acesta nu poate refuza revocarea sau numirea unui candidat propus de premier. Candidaţii trebuie însă audiaţi de comisiile din parlament. O altă modificare importantă care a fost aprobată se referă la posibilitatea ca parlamentul să decidă declanşarea de alegeri anticipate, dacă votează o hotărâre privind propria dizolvare, cu o majoritate cu de două treimi.
Diana Gabor
