Adrian Dohotaru, președintele asociației „Societatea Organizată Sustenabil” (S.O.S) a scris într-o postare pe grupul „Clujul Civic” că de mai bine de 10 ani a propus UBB-ului să își deschidă campusul sportiv. De asemenea, președintele SOS a mai adăugat faptul că, potrivit extrasului de carte funciară, partea dinspre râu a parcului este proprietară Primăria, lucru de care se știe în cercuri închise de mult.
„UBB a răspuns prompt că ia în calcul propunerea, dar trebuie să definitiveze detaliile juridico-administrative cu primăria pentru o posibilă deschidere cu acces general și gratuit în preajma alegerilor rectorului UBB, dar și de primar, din primăvara-vara anului 2024. Din start, cred că parcul poate fi deschis de toamna aceasta sau iarna, când afluxul e mai mic, nu trebuie făcut din deschiderea parcului subiect electoral.
Motivația detaliată de mai jos pentru deschidere parcului are argumente multiple: așa a fost gândit, cu deschidere la Someș și Canalul Morii, o parte din parc nu aparține UBB, UBB nu administrează terenurile de sport la potențial maxim și, în ciuda declarațiilor, nu lasă toți studenții din Cluj ori personalul universitar să facă sport gratuit pe ele. Mai mult, noua taxă mai mare de la 2 la 5 lei pe alei nu se justifică mai ales pe proprietatea primăriei, chiar dacă e de înțeles taxa pe terenurile de sport (nu am o problemă și dacă sunt mai mari taxele, dacă așa se crede că se va încuraja sportul de masă). Cel mai important argument pe care îl folosesc, e legat de un spațiu public la scara Clujului metropolitan, e să avem cel mai mare spațiu public verde-albastru din țară la Someșul nostru, un spațiu continuu, lat, în afara traficului auto”, a scris Adrian Dohotaru pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, președintele asociației SOS a mai precizat că UBB i-a răspuns ambiguu la o solicitare, în sensul că apără taxa de 5 lei, dar și posibila gratuitate.
Singurul mod prin care taxa, dar și plimbarea sau alergarea sub umbra copacilor la Someș pot co-exista e dacă se mai creează un gard lung de vreun km, ceea ce va fragmenta și mai tare spațiul. Gardul nu cred că este necesar, de aceea cred că trebuie respectate toate propunerile arhitecților de la concursul internațional de proiecte la Someș care arată clar că gardurile într-o gândire urbanistică europeană trebuie abandonate. Atenție, nu doar propunerea câștigătoare a dat gardurile jos, ci toți participanții la concurs! Un alt argument al UBB cu care sunt într-un dezacord constructiv e legat de posibila amplasare al unui monument dedicat eroilor aviației. Nu cred că trebuie amplasat într-un parc sportiv și nu văd legătura cu deschiderea unei părți din parc, dar cred că un astfel de monument, dacă e spațiu, poate funcționa la aeroport. Părerea mea e că nici poarta veche nu trebuie plasată lângă biserică, nici poarta, nici biserica neavând legătură cu mișcarea în aer liber.
Adrian Dohotaru: Cred că deschiderea trebuie însoțită de un memorandum prin care atât UBB și Primăria sunt de acord să deschidă doar porți, nu să construiască nimic pe partea dinspre Someș
„(…) Argumentele legate de invazia barbară în parc (romi, săraci, bețivi, muncitori, agresori de femei) le înțeleg până la un punct, sunt sigur însă că pot fi gestionate printr-o bună administrare, așa cum se întâmplă și în alte spații publice. Dar de la un punct încolo trebuie să discutăm și de clasism și rasism în societatea românească, oricât ar supăra elitele liberale sau conservatoare ale Clujului.
Munca explicativă și de popularizare a argumentației raționale e importantă la temerile mai mult sau mai puțin justificate care apar, de aceea trebuie spus foarte clar ce facem o parte din societatea civilă, administrație și universitari când propunem deschiderea parcului „Babeș”: vă propunem cel mai mare spațiu public din țară, UBB aducându-și modesta sa contribuție la acest spațiu continuu din Gilău până în Apahida. Iar dacă la nivel de județ va fi continuu vom avea o magistrală verde-albastră menită să provoace schimbări în cascadă la nivel de România legat de modul în care gândim mobilitatea și spațiul public”, a conchis Adrian Dohotaru.
Mai jos este publicată scrisoare pe care președintele SOS a trimis-o către rectorul UBB, Daniel David.
„Stimate domnule rector Daniel David,
Vă propun ca UBB să participe la crearea celui mai mare spațiu public verde din țară prin deschiderea parcului sportiv spre Someș.
Așa cum am convins primăria să creeze Parcul Est, acum în faza de proiectare și exproprieri, de un deceniu aproape milităm pentru crearea celui mai mai mare spațiu public din țară, în zona metropolitană a Clujului, între Gilău și Apahida, un culoar verde-albastru continuu la râuV
În momentul de față, se încheie execuția parțială a proiectului de amenajare a Someșului în Cluj-Napoca. Proiectul la nivel metropolitan de culoar verde-albastru este într-o fază avansată de proiectare. Iar la nivel județean, în continuarea zonei metropolitane, la Someș și lacuri, s-a lansat licitația.
Contribuția UBB este vitală! Noi, din mediul asociativ, colaborăm cu universitari pentru a contura culoarul, pentru a-l gândi minim invaziv, cu Soluții Bazate pe Natură, mai degrabă decât cu soluții gri, unii dintre acești universitari fiind contractați în proiectele în derulare.
Un exemplu pentru comunitate poate să dea UBB prin deschiderea parcului la Someș pe timp de zi (și închiderea sa noaptea) pentru ca această idee generoasă, de a conecta metropola Clujului cu spații verzi, pietonale și velo, într-un mod continuu să ia avânt.
Pentru precizie, mă refer la acces liber pe alei și la spațiul verde, nu la acces pe terenurile de sport unde primordial este ca studenții să le acceseze gratuit, iar clujenii să plătească o taxă pe terenuri care să ajute la întreținerea parcului. Preferabil, accesul studenților la terenuri să se facă după un sistem de rezervări online ca la bazele sportive ale primăriei pentru a transparentiza accesul în afara programului universitar.
Argumente pentru deschidere sunt mai multe decât acest spațiu public verde metropolitan continuu la râu unde îmi aduc expertiza în politici publice, alături de alți clujeni, pentru a fi realizat la un nivel calitativ cât mai ridicat. O parte din parc, de 4.5 hectare este în proprietatea Primăriei, după cum arată datele cadastrale. Parcul concesionat de primărie către universitate în perioada interbelică s-a făcut la un preț simbolic de 1 leu pe an, timp de decenii, de aceea scumpirea biletului actual pentru simplul acces pe alei, de la 2 lei la 5 lei nu este justificată, deși, încă o dată, înțeleg taxele mai mari pentru închirierea terenurilor de sport.
Parcul a fost gândit de dr. Hațieganu cu acces la Someș și Canalul Morii, nu cu gard, cu posibilitatea de a face sport pe aleile parcului, dar și în afara lor, iar un sportiv amator ca mine, dar care a fost campion național și vicecampion european la atletism, știe că e nevoie de spații largi și continue pentru probe de fond. De asemenea, e nevoie de spații largi generoase pentru plimbări sănătoase, pentru a ieși din poluarea traficului auto.
E foarte important pentru clujenii care s-ar plimba în zona parcului, mai ales pentru copii, din Mănăștur spre Grigorescu fără opreliști, să vadă sportivi amatori sau profesioniști într-o perioadă în care sedentarismul, obezitatea, bolile cardio-vasculare fac ravagii, zidurile actuale diminuând numărul de participanți la mișcare.
În mod secundar, e importantă și deschiderea la Canalul Morii, dar și o intervenție de renaturare. După mai bine de un deceniu de activism civic, am convins administrația să investească în dreptul Parcului Rozelor, care își va dubla suprafața spre canal, până în apropierea parcului sportiv. Canalul în zona Plopilor e, de fapt, un braț al Someșului, care ar merita renaturat, cu meandre, așa cum sunt în parcul sportiv, cu renunțarea la garaje și la garduri, cu vegetație autohtonă care să pună în valoarea apa, cu maluri de pământ și decopertarea betonului, dar și cu un traseu pietonal limitrof. Ar fi un tip de intervenție minim invazivă care, bine mediatizată, dar și cu o deschidere prealabilă a parcului, să genereze schimbări în cascadă în România, în sensul în care nu am mai îndigui și regulariza cursuri de apă, până la canalizare, cum facem acum, ci dimpotrivă, le-am renatura.
Pentru a da mai multe asigurări, partea dinspre Someș a Parcului „Babeș” (cum îi zicem noi), o dorim naturală, așa cum e acum. Deschiderea nu presupune crearea de alei sau amenajări noi, intruzive, ci doar deschiderea imaginației. Accesul general și gratuit e un simbol pentru o societate deschisă prin deschiderea unor porți și a unor punți conceptuale în relația cu societatea și administrația.
Parteneriate similare există și în București, unde s-au deschis campusuri rezidenților, dar și la Cluj, unde s-a creat la USAMV unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraș, iar clujenii pot tranzita pietonal și cu bicicleta spre oraș campusurile Prodan și Hasdeu, în afara traficului auto, fără să mai fie opriți de portari.
Cu respect,
Adi Dohotaru
alumni UBB
președinte Asociația
Societate Organizată Sustenabil
Si dohotaru asta se muta de la un partid la altu, un terchea – berchea, acuma o fugit la grasa in partid. Asta cred ca nu o muncit nimic la viata lui, da din gura si face circ, da de prinde o functie sa rumege si gura lui ceva