Judecătorul care închide gura presei din Cluj Napoca a uitat să își motiveze hotărârea

În urmă cu un an de zile, judecătoarea Crina Capotă de la Tribunalul Cluj a dat un verdict prin care îi obliga pe ziaristul Răzvan Robu și publicația Gazeta de Cluj să plătească 15.000 de lei, daune morale, către Doreta Rus, o contabilă din Cluj Napoca implicată, pe de o parte, în afaceri imobiliare, și pe de alta, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 4,5 milioane de euro. Pe parcursul procesului, DIICOT Cluj a confirma implicarea contabilului în ancheta de evaziune. Pe parcursul procesului judecătorul nu l-a audiat pe autorul articolului. Nici în momentul de față, judecătoarea Capotă nu a motivat verdictul pentru a vedea care este rațiunea care a stat la baza emiterii verdictului. Acest lucru contravine legii care specifică timpul în care un judecător poate scrie o motivare.

În urmă cu un an de zile, în data de 1 februarie, judecătoarea Crina Capotă de la Tribunalul Cluj a dat o soluție într-un dosar prin care i-a obligat pe ziaristul Răzvan Robu și publicația Gazeta de Cluj la plata a 15.000 lei către contabilul clujean Doreta Rus, pe de o parte, implicată într-o afacere imobiliară de anvergură care se derulează în cartierul Zorilor, dar și într-un dosar de evaziune fiscală în care procurorii au stabilit un prejudiciu de 4,5 milioane de euro.

Procesului a durat trei luni de zile: în două termene au fost administrate probe, restul fiind de amânare a pronunțării. Pe parcursul judecății, magistratul nici măcar nu a avut curiozitatea să îl audieze pe ziarist, mulțumindu-se doar cu pledoaria avocatului. Practic, a fost o ”mini-execuție” în care aflarea adevărului nu a contat, ci doar ”liniștirea” ziaristului și a ziarului.

”Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele GARESSIO S.R.L. şi Rus Doreta în contradictoriu cu pârâții Răzvan Robu şi Bum Media S.R.L. Obligă pârâții, în solidar, să plătească reclamantei Rus Doreta suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pârâţii să retragă articolul care face obiectul litigiului de pe site-ul www.gazetadecluj.ro si de pe reţeaua de socializare Facebook. Dispune obligarea pârâţilor la publicarea prezentei hotărâri într-un ziar de circulaţie naţională. Respinge pretenţiile formulate de reclamanta Garesio S.R.L., ca neîntemeiate. Respinge restul pretențiilor formulate de reclamanta Rus Doreta, ca neîntemeiate. Compensează cheltuielile de judecată constând în onorariu avocaţial până la concurenţa sumei de 1785 lei. Obligă pârâţii să plătească reclamantei Rus Doreta cheltuieli de judecată în cuantum de 1640 lei. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel şi motivele de apel se vor depune la Tribunalul Cluj-Secţia civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanței azi 01.02.2021”, arată soluția.

Pentru a contesta această decizie este necesar ca judecătorul să motiveze modalitatea în care a ajuns la concluzia că balanța justiției trebui înclinată spre una dintre părți. Nici până în momentul de față, judecătoarea Crina Capotă nu a reușit să motiveze decizia respectivă.

Evaziunea fiscală

Ceea ce frapează la decizie este faptul că, în cadrul procesului DIICOT Cluj a trimis instanței o adresă prin care arăta infracțiunile care planează asupra contabilei Doreta Rus: aderare la un grup infracțional organizat,complicitate la evaziune fiscală,evaziune fiscală,fals în înscrisuri. Tot cei de la DIICOT au transmis că Rus mai este suspectă pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată.

În cadrul articolului de presă pentru care contabilul a deschis acțiunea în instanță, se arăta că Doreta Rus avea legături cu Nicolae Nagy, cunoscut ca Miki de la Webcar, care conducea o rețea de traficanți de mașini de lux în cadrul căreia se șunta plata TVA-ului. Valoarea prejudiciului în cadrul acestui dosar a fost calculată la 4,5 milioane de euro.

Nagy conducea un ”grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp (2009 – 2015) şi care a acţionat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracţiuni de evaziune fiscală prin intermediul unui circuit evazionist compus din societăţi comerciale structurate pe 4 paliere, având ca firme de „interfaţă” SC ELG MOTORS SRL, SC WEB MOTORS SRL  şi SC ECO-JOB SRL  şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În cadrul grupării conduse de Nagy, un rol important îl avea Cristina Ionela Dig.

În perioada 2013 – 2014, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi prin acte materiale repetate, inculpata Dig Ionela-Cristina, în calitate de administrator al SC GMT CONFORT CONSULTING SRL, a ajutat-o, cu intenţie, pe suspecta Rus Doreta, furnizându-i documente care atestă tranzacţii fictive emise în numele SC GMT CONFORT CONSULTING SRL să evidenţieze în actele contabile şi în celelalte documente legale ale SC RUS BUSINESS SUPPORT SRL cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, precum şi operaţiuni fictive provenind dintr-un lanţ de tranzacţii succesive de la un grup de societăţi comerciale structurate pe 4 paliere, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat”, se arăta în articol.

Afacerea imobiliară

La începutul lunii aprilie 2020, Gazeta de Cluj publica un articol intitulat ”O femeie de afaceri, implicată în evaziune fiscală cu mașini, vrea să construiască lângă școala Waldorf din Zorilor un mastodont imobiliar care nu respectă regimul de înălțime al zonei”.

Pe lângă implicarea contabilului în evaziunea fiscală, articolul trata problema civică a unui proiect imobiliar care se construia la o distanță extrem de mică de școala Waldorf din cartierul Zorilor. Problemele constau în faptul că proiectul nu respecta regulile urbanistice din Cluj Napoca referitoare la regimul de înălțime al zonei, care era depășit.

Potrivit documentației depuse, chiar dacă regimul de înălțime al zonei este de 2 etaje, blocurile care urmau să se edifice erau de 8 și 15 etaje, iar distanța dintre școală și proiectul imobiliar de până în 10 metri. Inițial, proiectul aparținea unui sirian, iar firma Doretei Rus l-a cumpărat de la el. După ce vecinii viitorului proiect și-au exprimat nemulțumirea, documentația pentru elaborarea Planului Urbanistic zonal a fost retrasă.

”În proiectul inițial era vorba de construcții cu un regim de înălțime de P+6 și P+5 la o distanță de 10 m de limita noastră de proprietate. Am depus sesizări la primărie și am înțeles că proiectul a fost retras pentru rectificări, iar acum așteptăm ca investitorul să redepună documentația. Oricum, reglementările urbanistice din zonă prevăd un regim maxim de înălțime de P+2 cu o derogare specială pentru clădirile de birouri cu un regim maxim de înălțime de P+3”, arată unul dintre locuitorii zonei respective.

Reprezentanții liceului Waldorf atrăgeau atenția asupra faptului că autorizarea proiectului de către municipalitatea locală va genera o adevărată problemă socială.

”Liceul Waldorf este singura școală și grădiniță din zonă, în acest moment având 650 de elevi în această locație și 55 de cadre didactice. În jur de 400 de elevi au vârste între 3 și 10 ani și deci necesită transportul lor de către părinți la școală. Frecvent circulația în zona școlii este deficitară, creându-se blocaje în trafic. Construirea unor blocuri înalte ar duce nu numai la o supraaglomerare a zonei ci și la blocaje serioase în circulația rutieră.

De asemenea, o construcție cu o înălțime de 15 etaje în apropierea imediată a școlii ar bloca razele Soarelui, transformând școala într-un spațiu impropriu, nesănătos desfășurării activității educaționale”, arătau ei într-o petiție adresată administrației locale.

Ulterior, după publicarea articolului proiectul imobiliar s-a construit într-o variantă de 3 etaje și i-a băgat pe copiii, cu vârste între 3 și 18 ani ”între blocuri” – în conformitate cu trend-ul stabilit de primarul Emil B(l)oc, șeful administrației locale din Cluj Napoca.

Care este perioada de timp în care poate fi motivată o hotărâre judecătorească

În cauzele civile, potrivit art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă “Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.

Ori, până acum au trecut peste 240 de zile, adică mult peste termenului maxim în care ar fi trebuit să fie redactată motivarea pentru a vedea cum s-a ajuns la acest verdict.