Legea hipermarketurilor mai are de aşteptat. Guvernul nu este de acord cu legea din cauză că măsurile preconizate pot aduce atingere principiului constituţional al economiei de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Plenul Camerei Deputaţilor a decis să amâne proiectul de lege cu o lună pentru dezbatere.
Guvernul a spus NU produselor româneşti pe rafturi
În primă fază, legea hipermarketurilor a fost adoptată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, aceasta trecând de Senat şi adoptată şi în Camera Deputaţilor. Legea obligă patronii de hipermarketuri şi supermarketuri să aibă pe raft cel puţin 51% produse româneşti.
„Piedica” însă vine din partea Guvernului, care nu este de acord cu această lege care obligă magazinele să comercializeze cel puţin 51% din alimente provenite din „lanţul scurt“ de aprovizionare, local sau regional , pe motiv că măsurile preconizate pot aduce atingere principiului constituţional al economiei de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
Reamintim că în această lege impune magazinelor şi supermarketurilor să aibă pe raft 51% produse româneşti, sursele fiind producătorii locali sau regionali.
Cioloş şi-a exprimat punctul de vedere legat de aceastp lege.
„Guvernul şi-a exprimat constant punctul de vedere negativ cu privire la propunerile de modificare a legii menţionate mai sus, ţinând cont că măsurile preconizate pot atinge între altele, principiului constituţional al economiei de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, cât şi legislaţiei europene privind libera circulaţie a mărfurilor. E un aspect care, în mod corect, a fost surprins şi în scrisoarea dumneavoastră.“
De asemenea, în formularea punctului de vedere al Guvernului, s-au luat în considerare şi opiniile exprimate de ministere şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale de specialitate.
Executivul, însă, în scrisoarea trimisă asociaţiei, se arată că Regulamentul Camerei Deputaţilor nu conferă caracter obligatoriu punctului de vedere al Guvernului în derularea proiectului de lege, doar că propunerea legislativă se află într-o fază în care competenţele Guvernului sunt depăşite.
Dar Guvernul va fi cel care va stabili normele de aplicare a legii, dar şi procentele exacte pentru anumite perioade ale anului, când producţia locală nu poate să asigure necesarul stabilit de la început.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a amintit că modificările aduse de Comisia pentru Agricultură sunt dedicate exclusiv unor grupuri de interese cărora li se garantează business-ul indiferent de performanţă şi nu sunt în măsură să îi protejeze pe producătorii români.
Ministrul Agriculturii lasă de înţeles că fără a prezenta vreun document sau analiză care să susţină afirmaţii, sprijinând acest proiect de lege pentru că ar aduce beneficii producătorilor români.
Parlamentul anulează proiectul pe luna viitoare
Când legea ar fi trebuit să fie discutată în plenul de marţi, 10 mai a.c., PSD-ul a amânat votul, după ce liderul PSD, Florin Pâslaru a declarat că Regulamentul în comisie nu a fost respectat, propunerea legislativă urmând să fie modificată.
Având în vedere că în luna iunie Parlamentul îşi suspendă activitatea pe vacanţa de vară, amânarea cu o lună duce la riscul ca legea să fie discutată numai în sesiunea din toamnă.
Lanţul de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional, precum şi relaţii strânse între producător şi comericant.
Cei mai mulţi comercianţi lucrează cu intermediari. Noua lege scoate din proces finanţarea intermediarilor, iar comercianţii ar trebui să lucreze direct cu producătorii. Motivul pentru care până acum se foloseau de intermediari este faptul că aceştia le asigurau produse în mod constant.
Legea prevede ca producătorii să nu primească facturi în plus, iar un alt obiectiv este acela de a nu a mai impune producătorilor un preţ minim pe piaţă.
Magazinele ar fi obligate să aibă pe raft carne, legume, fructe, miere, ouă, produse lactate şi produse de panificaţie, toate de la producători locali şi regionali.
Pe această cale, reamintim că lanţul scurt de aprovizionare este sistemul care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional, precum şi relaţii strânse între producător şi comericant.
Amenzi usturătoare pentru cei care încalcă această lege
Dacă legea va fi aplicată, dar nu va fi respectată, conducerea magazinelor riscă amendă de la 100.000 de lei şi poate ajunge până la 150.000 de lei. Sau chiar mai rău, suspendarea de până la şase luni a magazinului. Legea vizează supermarketuri şi hipermarketuri cu cifra de afaceri mai mică de două milioane de euro.
Reprezentanţii marilor magazine nu se opun acestei propuneri legislative, dar cer garanţii de la stat că nu vor rămâne cu rafturile goale.
Producătorii români şi mai multe asociaţii ale fermierilor de la noi din ţară se plâng că afacerile sunt afectate de preţul de dumping practicat de importatori, dar şi de adaosul mare.
Cei mai mulţi comercianţi lucrează cu intermediari. Noua lege scoate din proces finanţarea intermediarilor, iar comercianţii ar trebui să lucreze direct cu producătorii. Motivul pentru care până acum se foloseau de intermediari este faptul că aceştia le asigurau produse în mod constant.
Legea prevede ca producătorii să nu primească facturi în plus, iar un alt obiectiv este acela de a nu a mai impune producătorilor un preţ minim pe piaţă. Magazinele ar fi obligate să aibă pe raft carne, legume, fructe, miere, ouă, produse lactate şi produse de panificaţie, toate de la producători locali şi regionali.
