”Minoritarul” Frățilă îi zgâlțâie scaunul ”dinozaurului” Fercală

Mulți dintre cei care lucrează pe piața de capital ar putea spune că Mihai Fercală face parte din conducerea SIF Transilvania încă din mezozoic, dar aceștia pot fi contraziși pentru că societatea de investiții financiare a fost înființată în 1992. În momentul de față, un acționar minoritar, Constantin Frățilă (5%) îl acuză pe Fercală că și-a dat un salariu imens, de 200.000 de lei/lună, și dorește atragerea răspunderii patrimoniale. În replică, Fercală și acoliții lui vor să îl elimine pe Frățilă din Consiliul de Supraveghere al SIF.

În România există cinci societăți mari de investiții financiare (SIF), printre acestea numărându-se SIF Transilvania. De ani buni, societatea este condusă de ”matusalemicul” Mihai Fercală care după ultima reînnoire a mandatului de șef și-a tras un salariu de boier: 200.000 de lei/lună. De altfel, el se remarcă prin faptul că este cel mai longeviv preşedinte de SIF, reuşind performanţa de a se afla în fruntea SIF 3 Transilvania de 22 de ani. spre exemplu, doar din salariul de șef al SIF Transilvania, Fercală a câștigat anul trecut 634.494 de euro, bani de buzunar.

Sătul de conducerea și de salariile șefului, unul dintre acționarii minoritari din cadrul SIF Transilvania, Constantin Frățilă, dorește să pună capăt ”domniei” Fercală.

El a solicitat pornirea acţiunii în răspundere împotriva lui Mihai Fercală, printre acestea numărându-se utilizarea de procuri speciale la AGA din aprilie, cu nerespectarea cadrului legal, aspect sancţionat de ASF prin amenzi pentru membrii Directoratului. El mai arată că ”SIF Transilvania a efectuat tranzacţii, la care s-au adăugat şi derularea mai multor oferte de vânzare sau de preluare, prin societatea de brokeraj Actinvest, societate care îşi desfăşoară activitatea în incinta sediului SIF Transilvania, al cărui acţionar majoritar este o căsuţă poştală amplasată într-o clădire fără parcare, undeva la marginea Dover 19904, Loockerman Square nr. 32 United States: Comisionul de tranzacţionare plătit de SIF Transilvania către brokerul Actinvest, în anul 2013, a fost de 0,7% din valoarea tranzacţiei. Conform informaţiilor prezentate în Raportul Directoratului pentru exerciţiul financiar 2013, veniturile din cedarea acţiunilor au fost de 327.077 mii lei, iar comisioanele de tranzacţionare au fost de 2.278.000 lei. Practicarea acestor comisioane foarte mari, cu mult peste triplul comisioanelor practicate pe piaţa de capital, fac din această colaborare o tranzacţie dubioasă şi ne determină să suspectăm existenţa unor grupuri de interese peste interesul SIF Transilvania”.

Șeful SIF Transilvania acuzat de ”vânturare” de fonduri

Frățilă mai arată și cum șeful SIF Transilvania ”vântură” fondurile în interiorul societății de investiții. „Având în vedere obiectul de activitate al SIF Transilvania, activitatea principală din care societatea trebuie să obţină şi să raporteze profit este activitatea de investiţii financiare. Cu toate acestea, societatea a obţinut, în mare parte, profit din vânzarea acţiunilor primite la înfiinţare, moştenite la constituirea societăţii şi nicidecum din activitatea de bază. Astfel, conducerea SIF Transilvania nu a făcut decât să vândă din zestrea primită de la statul român şi să se laude cu profit. Raportarea, în anul 2013, a unui profit inferior profitului obţinut din vânzarea acţiunilor dobândite la înfiinţare, demonstrează că din activitatea de bază (de investiţii şi plasamente financiare şi din dividendele primite de la societăţile din portofoliu) societatea nu a reuşit nici măcar să obţină cheltuielile de întreţinere, funcţionare, salariile şi alte costuri necesare desfăşurării activităţii. Cu toate acestea cheltuielile cu personalul înregistrate de societate în anul 2013, este unul foarte mare, de peste 20.000.000 lei, nejustificat, raportat la rezultatele obţinute.

Costurile salariale ale preşedintelui directoratului, numai pentru activităţi desfăşurate în cadrul SIF Transilvania, este de peste 200.000 lei/lunar, ceea ce este inacceptabil în condiţiile în care societatea nu produce din activitatea de bază. La aceste venituri lunare se adaugă şi indemnizaţiile primite din participarea în diferite Consilii de Administraţie în cadrul societăţilor din portofoliu”, explică Frățilă.

Fercală pune ventilatorul pe Frățilă

Pe de altă parte, Mihai Fercală consideră că Frăţilă îl acuză din necunoașterea legii. „Consideră (n.r. Frăţilă) că eu am completat în mod ilegal ordinea de zi, privind cenzurarea în Adunarea Generală a utilizării metodei votului cumulativ în condiţiile în care grupul Frăţilă nu este un acţionar semnificativ. Nu are 10 % din acţiuni. AGA se pronunţă dacă se utilizează această metodă sau nu. Consiliul nu subordonează politicile şi strategiile SIF3 intereselor lui. Nu este dispus să acopere pagubele provocate de actul de administrare a lui Frăţilă la COMCM şi Scut Constanţa. Ca atare, dorind să şantajeze atât Consiliul, cât şi Directoratul, nereuşind să facă, până acum, acest lucru, a decis să convoace din nou AGA, ca să desfiinţeze actualul CS şi să aleagă altul care să i se subordoneze. Dacă acţionarii asta vor dori, asta vor face. Eu nu cred că vor face acest lucru”, a explicat Fercală pentru bursa. “În anul 2012, SIF Transilvania a înregistrat pe cheltuielile societăţii suma de 3.502.612 lei reprezentând drepturi de natură salarială, precum şi stimulente din fondul de participare la profitul realizat in 2011, cuvenite membrilor CA şi celor doi directori ai societăţii, care au încheiat cu societatea contract de mandat. Stimulentele din fondul de participare la profit aferente anului 2012 incluse in suma de 3,502.612 lei prezentata mai sus a fost în sumă de 875.000 lei”, se arată în situaţiile financiare individuale la 31 decembrie 2012, pregătite potrivit standardelor de raportare financiară UE.

Cum au apărut SIF-urile

În 1991, o cotă de 30% din acţiunile întreprinderilor la care era acţionar statul a fost împărţită între cinci fonduri de proprietate, deţinute de stat, denumite FPP-uri (Fonduri ale Proprietăţii private). În cadrul Programului de Privatizare în Masă, toţi românii cu vârsta peste 18 ani au primit cupoane de privatizare, devenind acţionari la FPP-uri, care ulterior s-au transformat în societăţi de investiţii financiare, acţiunile lor fiind tranzacţionate, din 1999, la Bursa de Valori Bucureşti.