Petițiile online au devenit un instrument puternic pentru cetățenii care doresc să-și facă vocea auzită și să susțină cauzele în care cred din adâncul sufletului. Pentru o mai bună înțelegere, petițiile online nu sunt doar niște semnături digitale aruncate, acestea reprezintă o manifestare și o dorință de a aduce schimbări în societate.
În ultimii ani, omul de rând, care este asaltat de noi taxe și noi impozite, vrea să-și exprime nemulțumirea cu privire la diferite probleme. Cu toate acestea, trebuie să avem în vedere că multe dintre zecile de mii de petiții nu-și au rostul, unele dintre ele fiind împotriva democrației și a legilor care ne guvernează. Mai mult, pot fi catalogate drept o pierdere de vreme, o prostie debitată de mintea unui om prea odihnit.
Gazeta de Cluj a analizat mai multe petiții care ori au schimbat ceva în societate, ori au rămas pe loc repaus, fiind aruncate la coșul de gunoi al istoriei din cauza problemelor care ar fi dus în societate dacă cerințele din petiție erau puse în practică. De asemenea, am analizat câteva cazuri de succes care au demonstrat puterea petițiilor online de a influența deciziile guvernului nostru.
Pe siteul petitieonline.com există o serie de petiții care au captat atenția publicului și au adunat semnături semnificative, abordând subiecte variate, de la protecția pădurilor până la reintroducerea pedepsei cu moartea. Prima petiție cu cele mai multe semături adunate până acum este petiția „Cerem arestarea celor 7 băieți violatori din Vaslui”, care a adunat peste 400.000 de semnături. Înțelegem că românii se pricep la orice, dar ar trebui să lase Justiția să-și facă treaba, nu să facă, asemenea romilor, justiție proprie. A doua petiție cu cele mai multe semnături este „Interzicerea prin lege, defrișarea pădurilor României”, care a strâns impresionantul număr de 207.000 de semnături din 2016 și până în prezent.
Petiții cu sute de mii de semnături, rămase în aer
Într-un contrast puternic față de prima petiție, „Reintroducerea pedepsei cu moartea” a strâns 185.100 de semnături de la momentul creării sale în vara anului 2019. Autorul petiției, Victor Constantinescu, susține că pedeapsa cu moartea ar trebui reintrodusă, deoarece consideră că este necesară în cazul violatorilor, criminalilor și pedofililor.
Această petiție a generat o dezbatere intensă în societate, deoarece propunerea este în contradicție cu abolirea pedepsei cu moartea în România în 1990 și constituția adoptată în 1991. La nici aproape 30 de ani de la revoluție, unii deștepți încă sunt melancolici după perioada comunismului. Înțelegem că violatorii, pedofilii și criminalii trebuie izolați definitv față de societate, dar nicidecum puși pe rug și aruncați pe scaunul electric.
O altă petiție care a atras atenția publicului este „Pedeapsă prin castrare chimică pentru pedofili și violatori.” Această petiție, creată în 2019, a adunat peste 113.000 de semnături până în prezent. Într-o notă diferită, petiția „Anularea pensiilor speciale pentru parlamentari” este o chemare la eliminarea unor privilegii financiare acordate reprezentanților aleși.
Această petiție a fost creată în 2016 și a reușit să adune aproape 90.000 de semnături, reflectând nemulțumirea cetățenilor în ceea ce privește sistemul de pensii speciale pentru parlamentari.
Una dintre petițiile care a reușit să schimbe lucrurile în societatea românească este petiția creată de Declic, mai exact „Vrem o lege anti-viol care să protejeze copiii”, petiție semnată de peste 114.000 de persoane.
Petiții care au dus la schimbări în societate
Anul acesta, pe 28 iunie, după doi ani de presiune din partea societății, comunitatea Declic a obținut înăsprirea legislației anti-viol. Mai exact, parlamentarii au votat legea (Pl-x 457/2022) care prevede că orice act sexual al unui adult cu un minor sub 16 ani este considerat viol și este pedepsit cu închisoarea de la 7 la 12 ani.
O altă petiție promovată de comunitatea Declic.ro este „Întreruperi de sarcina decontate”, prin care se cere includerea procedurii medicale de întrerupere de sarcină în rândul celor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În prezent, întreruperea de sarcină la cerere este aproape imposibil de realizat.
Potrivit textului petiției, în ultimii trei ani, peste 300 de românce și-au provocat avorturi în condiții nesigure. Mai mult, medicii din majoritatea spitalelor de stat refuză să facă această procedură medicală, iar costul unui avort la cerere poate ajunge până la 2000 de lei. În momentul de față petiția a strâns până acum peste 16.000 de semnături din 50.000.
„Întreruperea de sarcină trebuie să fie inclusă în pachetul de bază al serviciilor medicale decontate de CNAS. Printr-o petiție cu zeci de mii de semnături avem șanse să-i convingem pe parlamentari să modifice legea. Nu vrem să revenim la efectele decretului 770 din 1 octombrie 1966, care făcea imposibilă întreruperea de sarcină. Prin acel act normativ, Ceaușescu a pus bazele a ceea ce avea să constituie unul dintre cele mai represive și dure regimuri din istorie, de creștere a natalității”, se arată în textul petiției.
O altă petiție care a atras atenția publicului este „Demnitate pentru persoanele transgender”, a adunat până acum aproape 9.000 de semnături. Semnatarii cer Avocatului Poporului să vină în sprijinul persoanelor transgender, astfel încât acestora să le fie respectată autonomia și demnitatea în procedurile de schimbare a actelor. Mai mult, potrivit Asociației ACCEPT), aproximativ 120.000 de persoane sunt puse în această situație și trăiesc zi de zi în invizibilitate. Din acestea, doar 60 de persoane au reușit să-și schimbe actele în ultimii 15 ani. Conștientizăm dreptul ca fiecare poate să facă orice petiție își dorește, dar trebuie să avem în vedere anumite lucruri importante. Unu la mână, trebuie să existe o limită în a cere anumite lucruri. Un exemplu în acest caz este cel al unor anumite persoane care consideră că trebuie să se fi născut bolnave, chiar dacă acestea sunt sănătoase, și cer tuturor să fie băgați în seamă și să li se respecte drepturile. De altfel, un alt exemplu e cel prin care, de mâine, toți ne considerăm pensionari, chiar dacă suntem la ani distanță de a intra la pensie, și cerem să fim acceptați așa cum ne considerăm noi. Să nu divagăm prea mult și să trecem la lucruri seriose.
Lăsând deoparte petițiile de la nivel național, ne retragem în curtea noastră, mai exact în Cluj-Napoca. Una dintre petițiile care a reușit să adune peste 1.600 de semnături se numește „Să nu ucidem Cultura. Să nu ucidem Muzeul de Artă din Cluj-Napoca”.
Semnatarii atrag atenția că noii proprietari, care vor intra în posesia unei părți importante din Palatul Banffy, trebuie să primească o ofertă din partea statului român, printr-o expropriere în interes public.
„Nu credem că este o soluţie viabilă şi sigură luarea in chirie de către muzeu a părţii pierdute din palatul Bánffy. Există numeroase exemple în istoria recentă de instituţii care şi-au pierdut astfel, după câţiva ani de închiriere, sediile”, se arată în textul petiției.
Alte petiții din Cluj-Napoca, de la introducerea de autobuze în mai multe comune și până la asfaltarea unor străzi din oraș, nu au reușit să adune mai mult de câteva sute de semnături.
Printre cele mai populare petiții pentru anul 2023 se numără:
1. Opriți distrugerea Culturii- 46.725 semnături
2. Dreptate pentru Alexandra- 24.698 semnături
3. Spune NU desfiintarii specializării Învățător de la liceele și colegiile pedagogice- 24.130 semnături
