Preţul de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş a fost redus de la 20 de milioane de euro pe kilometru la mai puţin de jumătate, în urma unor negocieri între autorităţi şi Bechtel, constructorul urmând să reia lucrările la toamnă, după ce va primi o parte din sumele datorate de stat, potrivit PROTV. Prioritar este secţiunea Suplacu de Barcău-Borş, care are o suprafaţă totală de 64 de km
Postul de televiziune relatează, citând surse din Ministerul Transporturilor, că au avut loc "negocieri dure", în urma cărora Bechtel a renunţat la o parte din pretenţii, în schimbul plăţii unei tranşe din datorii.
"Există informaţii că au avut loc discuţii politice la nivel înalt care i-au convins (pe americanii de la Bechtel, n.r.) să accepte aceste condiţii, mai ales că la negocieri a participat şi ambasada americană. Cu preţuri care depăşesc pe anumite porţiuni şi 30 de milioane de euro per kilometru, şantierul autostrăzii Transilvania a consumat deja peste un miliard de euro, iar la plată mai aşteaptă facturi de peste 200 de milioane de euro", conform ProTV.
Preţul pe kilometru rămâne însă ridicat, iar autostrada este una dintre cele mai scumpe din lume, arată sursa citată.
ProTV dă ca exemplu şantierul Deva-Orăştie, unde lucrările sunt efectuate pentru 7 milioane de euro pe kilometru, şi Arad-Timişoara, cu 5,5 milioane de euro pe kilometru.
"După şapte ani în care americanii au muncit puţin şi au încasat mult, statul român a cerut scăderea tarifelor cu cel puţin 35%. Americanii au cedat greu şi s-a ajuns la intervenţii până la cel mai înalt nivel. Un rol important l-a jucat chiar ambasada americană. Noua înţelegere urmează a fi semnată şi aprobata apoi de Guvern", mai arată postul tv.
La jumătatea lunii iulie ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că negocierile cu Bechtel urmăresc ca autostrada Transilvania "să intre într-o normalitate a preţurilor".
Autostrada Transilvania este proiectată pe o lungime totală de 415 kilometri, dar porţiunea construită până în prezent cu finanţarea statului, la şapte ani de la lansarea proiectului, depăşeşte cu puţin 10% din traseul total.
Până în prezent au fost contruiţi doar 52 km din autostradă, iar lucrările sunt oprite de la începutul anului, din lipsă de fonduri.
Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România avea în luna mai o datorie către Bechtel de 90,4 mililoane euro, la care se adaugă TVA în valoare de 90,3 milioane lei.
Concesionarea, cea mai bună soluţie
Concesionarea segmentului Braşov-Târgu Mureş către constructorul Bechtel ar fi cea mai bună soluţie în contextul în care preţul construcţiei va fi suportat de către compania americană, iar aceştia vor fi nevoiţi să finalizeze construcţia acelui segment cât mai rapid pentru a obţine profit, aşa arăta situaţia în trecut. Mai mult decât atât, în condiţiile în care Bechtel ar fi proprietarul, pe perioada concesionării respectivului tronson de autostradă, aceştia vor avea grijă să folosească cele mai bune materiale pentru construirea drumului. Asta în condiţiile în care, cel mai probabil, nu vor dori să repare autostrada în fiecare an. În momentul de faţă, în postură de beneficiar al Autostrăzii Transilvania, statul român nu are niciun drept în contractul semnat cu Bechtel din 2004, românii fiind doar obligaţi să plătească pentru o autostradă care înaintează încet. Deşi actualul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a încercat să negocieze, şi în acest an, drepturile pe care statul român le are asupra celui mai „suspect” contract al României, acesta nu a reuşit nimic în această direcţie. Statul s-a obligat în continuare să-i plătească pe americani, deşi autostrada înaintează „încetişor”. În cei cinci ani de când lucrările au început la Autostrada Transilvania, Bechtel se „chinuie” să finalizeze aproximativ 40 de kilometri de drum. Este curios dacă, din momentul în care Bechtel va ajunge să preia concesiunea segmentului Târgu-Mureş- Braşov, lucrările se vor desfăşura tot în acelaşi ritm lent. În această situaţie, Bechtel, cel mai probabil, va dori să scoată profit cât mai rapid din investiţia în acel segment de autostradă, aşa că va fi nevoit să desfăşoare lucrările într-un ritm mult mai alert.
De acum, pe concesiune
Oficialii CNADNR susţineau anterior că, dacă proiectele dezvoltate pe concesiune vor avea succes, toate proiectele de infrastructură care se vor derula în România se vor construi pe acest sistem. “Vrem să dezvoltăm viitorul sistem de autostrăzi de care are nevoie România în următorii ani, pe sistemul concesiunii. Considerăm că acesta este cea mai bună metodă. Uitaţi-vă, de exemplu, la Germania şi la Italia, nu vedeţi că aproape toate autostrăzile sunt cu plată, de ce nu am avea şi noi?”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Reprezentanţii CNADNR susţin că şi viitoarele autostrăzi care vor lega Transilvania de Moldova, respectiv Iaşi-Târgu Mureş, dar şi litoralul de Timişoara, respectiv Constanţa- Nădlac vor fi construite tot pe bază de concesiune. O altă autostradă care se doreşte a fi construită pe concesiune este drumul ce va lega Piteşti de Sibiu. Astfel, românii vor ajunge să plătească taxe pentru a circula pe majoritatea drumurilor din România, dar cel puţin ţara noastră va beneficia de o dezvoltare durabilă a infrastructurii, pe banii constructorului, nu pe banii statului.
