O sesisarea a comisarului european pentru mediu Virginijus Sinkevicius
Așadar, se poate considera că problema gestionării fondurilor de vânătoare precum și a protejării biodiversității ar putea fi reactualizată și mai ales elaborată la nivel european. În consecință l-am contactat pe Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță. Ștefănuță are biroul de Europarlamentar la Cluj și face parte din Comisia de Mediu a Uniunii Europene. Mai mult decât atât, el a trimis o interpelare comisarului european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius referitoare la politica de mediu a statului român. L-am întrebat pe Nicolae Ștefănuță de ce a făcut acest lucru, ce l-a motivat și ce așteptări concrete are. Astfel, am înțeles că statul român are obligația de a trimite rapoarte către Comisia Europeană privind tocmai aceste deorgări anuale care fac abatere de la Directiva Habitatului din 1992. Trebuie să menționăm faptul că din punct de vedere juridic, România fiind membră UE, această Directivă a Habitatului are drept de întâietate în fața legislației privind mediul din România. Cu alte cuvinte, dăcă o derogare dată de Ministerul Mediului contravine Directivei, atunci ea este considerată a fi ilegală, iar din punct de vedere al aplicării sale în practică duce în mod inevitabil la realizarea unei infracțiuni. Dată fiind complexitatea situației, este evident faptul că este necesară analizarea fiecărei derogări, dacă ea este o abatere de la dreptul european iar în acest caz cine sunt autorii ilegalității respective și implicit ce infracțiuni a cauzat și cine sunt autorii acestora.
Punctul de vedere al Europarlamentarului Nicolae Ștefănuță
Anul acesta în luna mai se împlinesc deja doi ani de când actualii europarlamentari din România și-au ocupat locurile în Parlamentul de la Strasburg/Bruxelles. Astfel, l-am întrebat direct pe Nicoale Ștefănuță cum se vede politica de mediu din România de la Strasburg/Bruxelles și care este opinia dumnealui. Așadar, din Parlamentul European, conform spuselor lui Nicoale Ștefănuță, politica de mediu din România se vede asemenea unei pedepse/unui chin cu picătura chinezească. Mereu se caută excepția excepției de la excepție iar astfel prin aceste excepții multiplicate, prin asemenea ‘’picături’’ se obține derogare de la legea X și derogare de la legea Y. Intrăm astfel într-o spirală a legislației viciate și a unei clase politicice viciate care caută în permanență să se sustraga cu adevărat legilor pentru a-și pune în aplicare vechile obiceiuri și pentru a-și îndeplini capriciile. A se vedea în această privință și modul în care a fost vânat ursul Arthur.
Către o politică de mediu europeană comună?
În Germania există o anumită legislație de mediu care integrează cumva calitatea aerului și implicit calitatea vieții în rândul drepturilor omului ( a se vedea decizia de luna trecuta a Curții Constituțioanale de la Karlsruhe). Germania este cu mult mai departe în această privință față de restul statelor din UE. Am ridicat întrebarea pentru europarlamentarul din România de ce UE nu are o politică de mediu comună așa cum are pentru agricultură, celebra PAC? Desigur, se poate constata că până în prezent la nivel european nu s-a acordat aceiași atenție precum agriculturii. De ce? Deoarece alimentația a fost considerată a fi mai importantă decât mediul înconjuraător. Nicolae Ștefănuță consideră că s-au făcut pași importanți în această direcție deja prin prisma faptului că fondurile europene sunt condiționate de respectarea mediului înconjurător. Însă, noi am întrebat punctul, dacă se vorbește de politică comună europeană, de solidaritate și de gestionare la nivel european a biodiversității, atunci de ce nu se discută la Bruxelles despre posibilitatea protejării anumitor specii din România prin scoaterea surplusului de exemplare și relocarea lor în alte state europene? Să luăm exemplul zimbrilor aduși la noi în Munții Țarcu din Polonia și pentru diversificarea genetică aducerea exemplarelor de zimbrii femele din Germania.
Citește articolul complet în ziarul printat Gazeta de Cluj
Citește și: Sunt autoritățile din România capabile să furnizeze proiecte ecologice conform solicitărilor UE?
