Directorul general Broker Cluj, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din țară și cea mai mare din Cluj, Adrian Pop, are la activ o condamnare penală de pe vremea când era șef la BT Securities. În 2010 el a fost condamnat pentru violarea corespondenței la doi ani cu suspendare. Practic, din dosarul lui procurorii DIICOT Cluj au instrumentat mai multe dosare cu obiectul unor infracțiuni la piața de capital. Este vorba de un alt fost director al BT Securities, Rareș Nilaș, sau de oamenii de afaceri Gicu Gânscă Agenor sau Horia Ciorcilă. Însă, dosarele disjunse din cel al actualului șef al Broker Cluj s-au soldat cu achitări, în mare parte din cauza neprofesionalismului procurorilor care au instrumentat cazurile respective.
La sfârșitul anului 2015, Consiliul de Administrație al Broker Cluj l-a schimbat intempestiv pe directorul Grigore Chiș, iar în locul lui a fost numit Adrian Pop.
Cel din urmă a fost luat în vizorul procurorilor DIICOT Cluj în anul 2008, când a și fost deschis un dosar penal împotriva lui, pentru că Pop accesa ilegal mail-urile colegilor lui de la BT Securities, unde era șef. Pe baza informațiilor obținute în acest mod, Pop efectua diverse tranzacții extrem de profitabile.
Dosarul a fost trimis în instanță în 2009, iar după un an Pop a fost condamnat cu suspendare. ”Condamnă pe inculpatul Pop Adrian la pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare. În temeiul art.81 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condiţiile art.82 C.pen. În temeiul art.88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 3 iunie 2009 (reţinerea de 24 ore). În baza art.118 lit.b şi f C.pen dispune confiscarea specială în favoarea statului de la inculpat a următoarelor bunuri: un reportofon, o unitate centrală. Constată că BT Securities SA nu a formulat acţiune civilă in cauză. Constată că BT Securities SA şi SC Target Capital SA nu au calitate de părţi responsabile civilmente in cauză. În conformitate cu art. 191 al.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1500 lei. Cu drept de apel in 10 zile de la pronunţare cu inculpatul şi comunicare cu partea vătămată şi părțile responsabile civilmente”, arată sentința emisă de Judecătoria Cluj Napoca.
După cum se poate observa, oficialii BT au preferat să nu facă valuri în acest caz din cauza unui eventual prejudiciu de imagine care ar fi putut surveni. În acest dosar au fost martori nume importante din piața de capital cum ar fi Rareș Nilaș, Mircea Pinte, Țaica Radu sau avocatul Rusa Victor. Ultimul nume a fost introdus artificial în rechizitoriu pentru ca dosarul să poată ajunge la Curtea de Apel Cluj, unde procurorii DIICOT Cluj care anchetau cazul, Mircea Hrudei (fostul șef al DIICOT Cluj) și Daciana Deritei, aveau o ”pilă”.
Vânătoarea de brokeri
Din dosarul lui lui Adrian Pop au disjuns, inițial, dosarele lui Rareș Nilaș, fost director la BT Securities, Bogdan Ungureanu, broker al BT Securities.
Spre exemplu, potrivit documentelor de la dosar, un procuror sub acoperire a susținut că este mandatarul lui Adrian Pop și l-a contactat pe Rareș Nilaș pentru a-i face acestuia o ”cheie”. Bineînțeles că Nilaș a căzut în plasă, și l-a trimis pe Grigore Chiș să se întâlnească, în numele lui, cu procurorul DIICOT sub acoperire, în pofida faptului că avea interdicție de a intra în legătură cu Pop.
”În jurul orelor 20.30 m-am deplasat pe strada Dostoievski vizavi de Spitalul Militar, unde acesta (Grigore Chiș) mă aștepta într-un autoturism Skoda Octavia, de culoare negră. L-am invitat în autoturismul în care mă aflam după care ne-am deplasat împreună pe strada Voltaire unde, în staționare, am purtat toate discuțiile. Domnul Chiș Grigore mi-a spus că vine din partea domnului Nilaș care l-a mandatat să-i transmită lui Pop Adrian, prin intermediul meu, că el personal nu a formulat plângere penală cu privire la accesul neautorizat în conturile de e-mail și că va da o declarație prin care va afirma că nu a fost prejudiciat sub nicio formă, în schimbul promisiunii din partea domnului Pop Adrian că nu se va declanșa o «vânătoare de vrăjitoare».
L-am întrebat la ce face referire utilizând această expresie și mi-a explicat că poate avea multe sensuri, exemplificând prin faptul că în activitatea unui broker se poate întâlni o situație în care dacă într-o zi achiziționezi acțiuni contra sumei de 23.000 a doua zi acestea ar putea valora 28.000. După ce i-am spus că aceste aspecte nu interesează pe numitul Pop Adrian prin prisma situației sale juridice în această cauză și după ce l-am întrebat care este scopul pentru care a insistat să se întâlnească cu mine, domnul Chiș Grigore mi-a spus că el este doar «mesagerul» domnului Nilaș Rareș și că nu cunoaște toate detaliile acestor evenimente, dar că acesta din urmă i-a spus că poate să-mi transmită că «este dispus să facă orice» pentru a evita să fie perceput de Pop Adrian ca dușman al său și să se ajungă la alte «probleme»”, arată procurorul sub acoperire în referatul său.
Au inculpat un avocat ca să aibă intrare la Curte
Un alt dosar disjuns din cel al lui Adrian Pop a fost cel al avocatului clujean Rareș Rusa. El a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Cluj pentru mărturie mincinoasă, dar în aprilie 2011 a fost achitat. Rusa a fost implicat de procurorii clujeni în dosarul de manipulare a pieţei de capital în care principalii acuzaţi sunt omul de afaceri Gicu Gânscă şi unul dintre şefii Băncii Transilvania, Rareş Nilaş. Pe parcursul proceselor, Rusa a susţinut că a fost implicat în acest dosar în mod artificial doar pentru ca acest proces să aibă competenţa Curţii de Apel Cluj.
Judecătorul Monica Rodina l-a achitat pe avocatul Victor Rusa de acuzaţiile procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, din cadrul DIICOT Cluj, de acuzaţia de mărturie mincinoasă care i se aducea. Conform declaraţiilor lui Rusa, el a fost implicat în mod artificial în dosarul de manipulare a pieţei de capital în care afaceristul Gicu Gânscă şi directorul BT Securites, Rareş Nilaş, sunt principalii acuzaţi. “M-au luat ca să aibă competenţă pentru Curtea de Apel. Eu am fost avocatul unei persoane (Adrian Pop – fost director în cadrul BT Securities, n.red.) care i-a accesat contul de mail lui Nilaş. Eram avocatul respectivului şi, brusc, mi s-a spus că am cunostinţe despre ce anchetau ei şi m-au chemat ca martor. Numai că eu nu puteam fi martor pentru că ar fi însemnat să declar împotriva clientului meu, astfel că m-am trezit că sunt acuzat. Eu nici măcar nu îi cunosc pe cei acuzaţi din acest dosar, nu am cunoştinţe despre piaţa de capital şi nu mă pricep deloc la asta. Am fost acuzat de mărturie mincinoasă doar pentru ca dosarul să aibă competenţă de Curte de Apel. Cu mine au doar o interceptare telefonică în care clientul meu mă suna să mă cheme pentru a-l asista la DIICOT”, declarat avocatul Rusa.
Jonglerii juridice nereușite
De asemenea, dosarele lui Gicu Gânscă Agenor, Rareș Nilaș și a lui Horia Ciorcilă nu au avut succes în fața magistraților, ei fiind achitați.
În final, magistrații ÎCCJ au decis că fostul șef al BT Securities Cluj-Napoca, Rareș Nilaș, și omul de afaceri Gicu Gânscă nu sunt vinovați de acuzațiile aduse de șeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, de manipulare a pieței de capital. Dosarul lui Gânscă a însemnat mai mult decât rechizitoriul făcut de procurorul DIICOT Cluj. Prin decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit, în mod definitiv, că piața Rasdaq nu are statut de piață reglementată și, din această cauză, tranzacțiile bursiere efectuate pe piața Rasdaq nu pot forma obiectul infracțiunii de manipulare a pieței de capital. Decizia de astăzi a instanței supreme are o importanță covârșitoare întrucât, prin rezolvarea de principiu dată în legătură cu statutul pieței Rasdaq, va influența în mod decisiv impunerea unor soluții de netrimitere în judecată sau, după caz, de achitare, în celelalte dosare, aflate în curs de urmărire penală sau de judecată, care au ca obiect acuzații de manipulare a pieței de capital prin tranzacții bursiere efectuate pe piața Rasdaq.
Practic, procurorii Hrudei și Deritei l-au “încadrat” pe Gânscă conform următoarelor norme juridice. “În cursul urmăririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu, dispune: a) clasarea, când nu există învinuit în cauză. Cazurile în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată, d) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;”. Pe de altă parte, Gânscă dorește că ordonanța în baza căreia a fost trimis în judecată să fie bazată pe următoarele prevederi din cadrul Codului de procedură penală: ”b) fapta nu este prevăzută de legea penală”, astfel încât procesul în care Gânscă este acuzat de spălare de bani să se finalizeze fără a mai trece prin fazele de recurs pe care DIICOT Cluj le-a făcut instanțelor superioare după ce Curtea de Apel Cluj l-a achitat.
DIICOT Cluj a dat aproape jumătate de milion de lei pe ancheta lui Ciorcilă
Dosarul fondatorilor grupului Băncii Transilvania, în frunte cu Horia Ciorcilă, se numără printre cele mai scumpe anchete făcute de cei doi procurori, Mircea Hrudei şi Daciana Deritei. A costat 400.000 de lei, poate şi pentru că în dosar au fost necesare câteva deplasări în Grecia şi Cipru.
Acest dosar a intrat pe rolul Înaltei Curţi la începutul lui 2014, iar înainte ca Înalta Curte de Casație și Justiție să emită un verdict final în cazul lui Ciorcilă, conducerea centrală a DIICOT l-a schimbat din funcție pe procurorul Mircea Hrudei din cadrul structurii clujene. Taman la câteva zile după această schimbare judecătorii ÎCCJ şi-au dat seama că acuzaţiile aduse oamenilor de afaceri clujeni sunt nefondate. Asta după ce alte două instanţe au ajuns la aceeaşi concluzie. În dosarul şefului Băncii Transilvania, procurorii i-au presat pe cei anchetaţi atât de mult încât unul dintre acuzaţi a murit pe parcursul anchetei. Este vorba de Claudiu Silaghi, unul dintre cofondatorii grupului BT, care a murit din cauza tracasajului nervos la care a fost supus. Pentru mulţi pare iluzoriu ce se întâmplă în justiţia românească, însă acestea sunt “realităţile” din birouri.
Florin Plopeanu, avocatul lui Horia Ciorcilă, spunea că această sentinţă reprezintă mai mult decât achitarea celor acuzaţi. “Această soluție aduce mai multe premiere în peisajul jurisprudenței naționale, întrucât este prima soluție definitivă pronunțată într-un caz de manipulare a pieței de capital, utilizare de informații privilegiate și dezvăluire de informații privilegiate. Este prima soluție definitivă de achitare pentru acuzațiile de manipulare a pieței de capital, utilizare de informații privilegiate și dezvăluire de informații privilegiate şi prima soluție definitivă prin care s-au examinat pe fond tranzacții bursiere cu titlul TLV, efectuate atât pe piața Regular, cât și pe piața Deal a B.V.B., tranzacții care au format obiectul unor acuzații de manipulare a pieței de capital, utilizare de informații privilegiate și divulgare de informații privilegiate. De asemenea s-a stabilit, în mod definitiv, că, în tranzacțiile de tip Deal, negocierea directă între clienți este legală, și , deci, permisă”, explica avocatul Plopeanu.
Trebuie expus faptul că procurorul clujean Mircea Hrudei are în cercul de cunoscuţi persoane specializate în brokeraj. Este vorba de jucătorii la bursă Radu Țaica, Mircea Pinte care deţin, prin intermediul SAI Target Asset Management, mai multe afaceri printre care şi o societate de brokeraj. Hrudei, Țaica şi Pinte fac parte din clubul Rotary Cetăţuie. Pe de altă parte, Horia Ciorcilă face parte din clubul Rotary Parc, iar între membrii celor două cluburi Rotary există o competiţie cunoscută în mediul de afaceri clujean.
De ce au fost acuzaţi şefii Băncii Transilvania
Procurorii DIICOT Cluj l-au acuzat pe Horia Ciorcilă şi pe alte persoane de spălare de bani. Ancheta a fost condusă de Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj. Potrivit comunicatului de presă al DIICOT, “în perioada 15 mai 2009 – 10 decembrie 2009, Claudiu Silaghi, fostul administrator al Băncii Transilvania, a acţionat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod concertat cu ceilalţi învinuiţi, pe baza informaţiilor privilegiate obţinute de la învinuitul Sergiu Dan Dascăl, a achiziţionat, în mod repetat, de pe piaţa BVB, pe contul învinuitei Doina Cojocaru, soacra sa, un număr total de 43.646.740 titluri TLV ale emitentului Banca Transilvania S.A. în valoare totală de 74.797.448,34 lei, în scopul asigurării unei poziţii dominante asupra cererii şi ofertei acestor titluri, pentru crearea unor condiţii incorecte de tranzacţionare şi în scopul ascunderii identităţii deţinătorului real, precum şi aceea de a folosi informaţia privilegiată cunoscută încă din toamna anului 2008 (în calitatea sa de membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania S.A.), referitoare la intenţia Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, Cipru (HE 165) de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania S.A. (titlul TLV)”.Potrivit DIICOT, în această afacere au mai fost implicaţi preşedintele BT, Horia Ciorcilă, soţia lui Silaghi, Mirela, Christofourou Georgios, directorul general al Bank of Cyprus România, Isaakidis Anastasios şi Jurcovan Radu Codruţ.
Chix-urile fostului șef DIICOT Cluj
Timp de câțiva ani, procurorul Mircea Hrudei a ocupat funcția de șef al DIICOT Cluj. Activitatea lui a devenit publică după ce a început să instrumenteze o serie de dosare în care erau vizați diferiți oameni de afaceri care fac parte din ”lumea bună” a Clujului. Pe de o parte, unele voci din sistemul judiciar și din presă au spus că anchetele au aspectul unor linsaje mediatice, alții au exclamat că în sfârșit cineva are curajul să îi ia de gulere pe afaceriștii oneroși din Cluj.
După ce procesele au ajuns pe masa judecătorilor, iar martorii au început să fie audiați, s-a dovedit că anchetele nu sunt chiar atât de solide pe cât se părea la prima vedere. Afaceriștii clujeni au dat explicații magistraților din instanțele de fond, apoi celor din apeluri, recursuri și au ajuns la cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În toate instanțele, magistrații au deconstruit cazurile ale procurorilor Hrudei și Deritei și afaceriștii au fost achitați.
Sebastian Albescu
