Ioan Rus, fost ministru de interne, dar şi Mircea Miclea şi Andrei Marga, din postura de miniştri ai Educaţiei, apar pe lista persoanelor care ar fi beneficiat de sau ar fi facilitat traficul de influenţă şi luarea de mită din dosarul licenţelor contractului privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (semnat cu societatea EADS), respectiv achiziţia de licenţe Microsoft prin diferite companii. Rus a susţinut dintotdeauna că nu a negociat niciun aspect care ţine de sistemul pentru frontiere, Miclea a fost pomenit drept ”Miclăuş”, iar legat de Andrei Marga există o inadvertenţă în succesiunea cronologică menţionată de martor. Cu toate acestea, cel care a descris sistemul de pile şi mită pare convins că MAI-ul condus de Ioan Rus a jucat un rol important în toată afacerea.
Un martor DNA în dosarul licenţelor Microsoft a descris în declaraţia dată anchetatorilor presupusa filieră care ar fi comis fapte de trafic de influenţă şi luare de mită în ceea ce priveşte cumpărarea licenţelor şi leagă numele lui Adrian Năstase şi Victor Ponta de acest caz.
Acesta susţine că personajul cheie al afacerii este Claudiu Florică, cel care avea legături strânse cu oficiali din Ministerul Educaţiei, în special cu Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu. Pe baza acestor relaţii, firmele lui Florică, respectiv Fujitsu Siemens Computers, Net Consulting, Softwin, a primit mai multe contracte pentru licenţele IT, în regim de subcontractare de la firma SIVECO, companie care coordona întregul proiect.
Pe langa numele lui Adrian Nastase, în declaraţia martorului Gabriel Marin, publicată de Lumea Justiţiei, regăsim o serie de miniştri, precum Ioan Rus, Dan Nica, Marian Săniuţă sau Mihai Tănăsescu. Un alt personaj care dicta mersul lucrurilor şi fără de care nimic nu se putea întâmpla este, conform aceleiaşi declaraţii, omul de afaceri Alexandru Bittner, un apropiat al premierului Adrian Năstase.
Declaraţiile martorului incluse în referatul DNA şi făcute publice conţin şi unele inexactităţi. Astfel, martorul vorbeşte despre un ministru PD al Educaţiei pe nume Mircea Miclăuş – cel mai probabil Mircea Miclea – şi de faptul că Andrei Marga ar fi fost ministru al Educaţiei înainte de Ecaterina Andronescu. De fapt, a fost înaintea acesteia, în perioada 1997-2000.
Şmenul Siveco
Martorul susţine că, după ce Ecaterina Andronescu a fost schimbată în 2003 cu Alexandru Athanasiu, Claudiu Florică nu a mai câştigat contracte, ceea ce l-a determinat să intervină la membrii importanţi ai PSD. “În 2004, Claudiu Florica s-a întâlnit cu Victor Ponta, care avea la acea vreme funcţia de şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase şi a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic firma SIVECO să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD. În schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers”, se mai arată în declaraţia dată la DNA.
Martorul mai spune că, în decembrie 2004, după schimbarea partidului de guvernământ, Claudiu Florică, având relaţii personale directe cu diverşi membri ai Partidului Democrat, cum ar fi Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Victor Blaga, Răsvan Toader, şi-a reluat campania de atac la adresa firmei SIVECO şi a solicitat noilor miniştri reincluderea în proiect a firmelor FSC, Net Consulting şi Softwin, dar fără succes.
“Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim-ministru în perioada 2000-2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase, Remus Truică, şeful Cancelariei primului-ministru, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al premierului, Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000-2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului, Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei, Valentin Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii PD numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş (Mircea Miclea – n.r.) şi ulterior, Andrei Marga (Andrei Marga nu a fost ministrul Educaţiei după Ecaterina Andronescu, ci înaintea acesteia, între anii 1997-2000 – n.r.)”, mai spune Gabriel Marin.
Şpaga de la MAI
Contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne s-a desfăşurat în perioada 2004-2010 şi a avut o valoare de 734 de milioane de euro. Pe 12 august 2004- Guvernul Adrian Năstase (PSD) a semnat contractul de achiziţie a SISF, în valoare iniţială de 650 milioane euro. În perioada 2000-2004, ministru de Interne a fost Ioan Rus (PSD), iar în iunie-decembrie 2004, Marian Săniuţă (PSD), iar ministrul Comunicaţiilor a fost Adriana Ţicău (PSD).
DNA arată că ”pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru Statul Român, a unui contract – cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate”, iar ”subcontractanţii (FSC, UTI, Felix Telecom) aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului”.
„Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat de către Claudiu Florică să semneze în acelaşi timp, contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa – comision 10% – şi cu firma Profinet, comision 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetului primului – ministru. (…).EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 euro bani către Profinet şi un avans de 280.000 euro către Gessa”.
Candidatura care ”l-a salvat” pe Rus
Deşi negocierea contractului cu EADS a început în 2004, pe vremea când Ministerul de Interne era condus de Ioan Rus, acest a negat întotdeauna orice implicare.
”Despre contractul cu EADS privitor la securizarea frontierelor, vă pot spune că reprezenta o necesitate totală vis-a-vis de libera circulaţie a românilor în spaţiul european şi vis-a-vis de intrarea noastră ca ţară membră în Uniunea Europeană. La nivelul ministerului a existat o comisie specială, formată din specialişti care s-au ocupat de această chestiune. Şi fiindcă nu era o problemă doar de Interne, ci ţinea şi de alte chestiuni, a existat şi o comisie interministerială care s-a ocupat de negocieri şi de stabilirea condiţiilor în care să se facă securizarea frontierelor. Fiindcă am văzut şi eu diverse comentarii pe acest tip, pot să vă spun că, în calitate de persoană fizică vorbesc, nu am negociat niciodată cu EADS, a fost o comisie care s-a ocupat şi o companie din interiorul ministerului Comincex – care s-au ocupat de această chestiune. Iar la un moment dat, chiar înainte să se ajungă într-o fază semifinală sau finală a negocierilor, eu nu mai eram ministru de Interne, plecând să candidez la campania locală din Cluj”, a declarat Ioan Rus în cadrul unei conferinţe.
