Un grup infracţional bate, fură şi distruge în zona lacurilor Ţaga, Geaca şi Sucutard, cu sprijinul poliţiei din zonă!

Ioan Cenean, un om de afaceri îndrăgostit de piscicultură regretă enorm că a avut naivitatea să ia în chirie lacurile Geaca III, Sucutard I şi Ţaga. Totul, pentru că în cinci ani pagubele sale făcute de  braconierii din zonă au ajuns uriaşe, la nivelul zecilor de tone de peşte. Hoţii, când nu sunt lăsaţi să pescuiască îi fură, distrug utilajele şi maşina personală, iar în final atentează până şi la integritatea sa fizică. Păgubitul susţine că  poliţia e permanent de partea lor şi i-a aplicat deja 28 de amenzi pentru taxare ilegală a pescuitului sportiv, deşi el administrează lacurile şi plăteşte redevenţele la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Totodată, arată că şi Parchetul Gherla amână, în mod ciudat, soluţionarea cazului său.

„A doua zi după închiriere braconierii adunau deja peştii cu sacul”

Povestea lui Ioan Cenean legată de pasiunea sa pentru peşti începe în anul 2000.  Ne mărturiseşte acest lucru pe coridoarele I.M.L. Cluj, unde s-a prezentat pentru o lovitură încasată la finalul săptămânii trecute din partea unor braconieri, în zona lacului Geaca III, pe care l-a închiriat de la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură.

Zâmbeşte trist şi ne relatează, cu umor şi autoironie, experienţa sa amară avută cu peştii – sau mai bine zis cu oamenii din jurul lacurilor de pe Valea Fizeşului: „La începutul mileniului aveam în firmă un excavator şi un excavatorist de mare talent şi l-am rugat să-mi sape o baltă în localitatea Tăuşeni ca să-mi deschid un iaz de peşte. Şi am început să învăţ atâtea lucruri despre peşti până ce balta a rămas prea mică la câte am învăţat. Apoi, prin 2010 m-am dus pe Valea Fizeşului, la Geaca, la Tăul Popii, unde se pescuia de zor. Mi-am cumpărat reproducători, la care cei de la „Piscicola” Cluj, impresionaţi de pasiunea mea m-au întrebat dacă cumva nu vreau o baltă mare… Şi am închiriat până la urmă – nu una, ci trei: Geaca III, Sucutard I şi lacul cel mare de la Ţaga”. Arată mai departe că, entuziast, a populat chiar de la început, cu trei tone de peşte lacul Sucutard I şi apoi a continuat ulterior, în fiecare an, să populeze toate lacurile aflate în administrarea sa. Însă, curând, s-a trezit că a investit într-o afacere teribil de păguboasă: „La un control de zi am realizat că cineva dăduse drumul la apă, aceasta curgea pe pârâu în jos şi era plin de braconieri acolo care culegeau peştii cu sacii. Asta a fost a doua sau a treia zi după ce-am închiriat lacurile, în 2010. Am sunat atunci imediat la 112, a venit şeful de post din Geaca, domnul Boca şi acesta, spre marea mea surprindere, nici măcar nu i-a legitimat pe braconieri. Deci lui i s-a părut normal să se deschidă călugărul ca să se fure peştele. A fost primul lucru întâlnit aici care nu mi s-a părut a fi în regulă”. Cenean afirmă că după această păţanie şi-a căutat paznici, văzând că e vorba de un grup organizat de hoţi, provenind chiar din zonă, care nu se ascunde de nimeni. Susţine pe propria răspundere, indiferent de consecinţele vorbelor sale că, fiind credul, s-a sfătuit cu poliţistul din comună iar acesta i-a recomandat un paznic despre care mai apoi s-a “prins” că e pe-o mână cu hoţii – dar şi cu el.

Grupul organizat de infractori se dezlănţuie

”Curând au început furturile şi spargerile: o motopompă “Honda”, de patru ţoli, în valoare de 5.500 lei. Toată lumea din zonă ştia autorii numai poliţia, nu. Apoi a urmat un container metalic, unde-mi ţineam plasele de pescuit, motoarele de barcă, năvodul. Toate mi-au fost furate, într-o noapte, prin 2012.  Am avut o altă motopompă, pe roţi, de la care mi-au furat radiatorul şi acumulatorul. De asemenea mi-au spart casa de zeci de ori, magazia – totul ca să mă determine să plec din zonă”, adaugă omul de afaceri clujean. Între timp, mărturiseşte că un om din sat venea permanent şi taxa ilegal pescarii de pe baltă, sfidător, în paralel cu el, administratorul oficial al bălţii. „Şi totuşi, poliţistul mi-a întocmit 28 de procese verbale pentru că am făcut pescuit sportiv pe lacuri, chipurile, fără să deţin proprietatea respectivă, eu fiind numai chiriaş. Jefuitorii nu recunoşteau S.C.„Piscicola”, proprietarul lacurilor, susţinând că ei sunt posesorii pământului aflat sub luciul de apă, deci sunt îndreptăţiţi să recolteze tot peştele. Ei nu doreau însă să accepte că există însă o lege, aflată în vigoare, care stipulează că nu se retrocedează teren în vii, culturi de hamei sau lacuri, iar lacul nu se poate împărţi, fiind indivizibil”, arată Cenean. Aşa că în curând a urmat braconajul “la liber” al localnicilor, permanent jefuindu-l pe proprietar de zeci de tone de peşte, uneori chiar sub imperiul forţei. Atunci, în luna noiembrie a anului trecut, Cenean hotărăşte să facă un gest disperat pentru a scăpa de hoţi: să-şi mute  peştele de pe Geaca III şi Sucutard I pe Ţaga. A făcut acest lucru după ce a anunţat autorităţile, în prezenţa reprezentantului A.N.P.A. şi a  jandarmilor, sosiţi să le asigure integritatea. Între timp, administratorul studiază cum stă din punct de vedere legal şi situaţia pământurilor de sub luciul de apă ale aşa-zişilor proprietari: “Noi am verificat problema cu titlurile şi am descoperit că nu exista niciun titlu emis legal, înscris în cartea funciară şi mulţi dintre cei care susţin că-i terenul lor au primit teren în schimb. Deci, mint şi nu au niciun drept aici! Anul trecut, prin noiembrie, după ce au plecat jandarmii, până am adunat plasele am şi fost atacaţi de către braconieri. Cum plecam de acolo, intrau în călugăr, manevrau vanele şi închideau apa, fără să le pese că există art. 95 din  Legea Apelor care stipulează pedepse prevăzute cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani. Şi fiecare zi de pescuit din cele 3-4 zile cât au durat operaţiunile de mutare a peştilor s-a lăsat cu scandaluri şi bătăi. Fratele meu, cetăţean austriac a fost bătut de hoţi şi aruncat în apă, într-o perioadă când apa era la limita de îngheţ. A venit şi poliţia la faţa locului, de mai multe ori, dar nu s-a găsit niciun vinovat. La rândul meu, tot în perioada aceea am fost lovit şi eu şi aruncat în apă, ca şi fratele meu”. Toată această stare de fapt a culminat joi, 3 noiembrie, când hoţii l-au atacat pe fiul administratorului, aflat în zonă ca să păzească lacul şi i-au spart cu toporul maşina, iar a doua zi după masă, în jurul orei 15.00, l-au atacat chiar pe dl. Cenean, producându-i câteva vânătăi în zona feţei plus i-au pulverizat şi un jet de spray, în faţă. Relatează acesta întreaga tărăşenie: “Vineri am pescuit pe Geaca III şi eram cu remorca încărcată cu bazinele pentru transferul peştilor, pe Ţaga. La un moment dat, am întors în parcarea de pe lac şi am văzut braconieri acolo. Până am mers să văd ce fac respectivii, a sosit şi poliţistul care în loc să acţioneze când aceştia m-au atacat, s-a întors cu spatele. Asta e drama noastră: nu reuşim nicicum să-i convingem pe poliţişti – mână-n mână cu hoţii – nici eu , dar nici experţii care au demonstrat că proprietarul lacului e numai statul român, cel de la care am închiriat lacurile. De altfel, în primăvară, dl. inginer Mircea Bălaş, inspectorul zonal A.N.P.A. a surprins, împreună cu poliţia de la Cluj doi săteni, ambii din comuna Geaca, cu plase de pescuit, ude, în portbagajul maşinii, care au vrut să dispară la apariţia autorităţilor. Li s-au făcut dosare penale celor doi, dar nici până astăzi nu s-a concretizat nimic. Şi eu de zeci de ori i-am prins cu plasele pe lac, sunam la 112, dar poliţia îmi răspundea că nu deţine dovada că i-am găsit cu mâna chiar pe plasă. Astfel, din câteva zeci de dosare unul singur a ajuns la soluţionare, dar numai de către poliţia Ţaga ”. Acestea fiind spuse omul se retrage cu treburi, îngrijorat, lăsându-mă să vorbesc în voie cu inspectorul zonal al A.N.P.A. şi să mă conving de dreptatea sa.

Expertul A.N.P.A. : “E vorba de un grup infracţional organizat”

Ceea ce şi fac, imediat. Aşa că pun mâna pe telefon şi-l apelez pe Mircea Bălaş, inspectorul A.N.P.A. Amabil, acesta arată, fără urme de echivoc faptul că Cenean este cel aflat în deplină legalitate – şi deplânge profund situaţia şi hăul financiar  în care acesta a căzut. Referindu-se la braconierii care îl distrug din punct de vedere material, inspectorul ne-a declarat: “Pot să vă spun că pe data de 21-22 aprilie 2016, având atribuţiuni de control şi protecţie în domeniu, am făcut împreună cu poliţişti de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj un control în zona Geaca şi Ţaga şi am surprins doi cetăţeni din zonă care aveau în portbagaj 900 de metri de plasă de pescuit tip setcă, monofilament – interzisă prin lege. Era udă, dovadă că stătuse în apă.  Le-am întocmit celor doi dosar penal la Poliţia şi Parchetul Gherla – şi de aici nu mai e problema noastră, ci a autorităţilor”. Apoi, temeinic şi cu răbdare acesta începe să demonteze toate “argumentele” ale aşa-zişilor proprietari de teren: “Terenurile din amenajările piscicole  – cum sunt în cazul de faţă cele de la Geaca şi Ţaga, cu eleşteie în care se desfăşoară activităţi de acvacultură – fac parte din domeniul public al statului român. În conformitate cu Legea 165/2013, cu privire la inventarierea terenurilor, s-a arătat de către inspectorul zonal A.N.P.A., cel care a făcut parte din comisia de inventariere, că aceste terenuri aparţin statului român şi sunt administrate de A.N.P.A şi nu au fost puse la dispoziţia comisiei locale de fond funciar, cu titlu de rezervă. Aceste terenuri nu fac obiectul restituirii în natură pe vechile amplasamente. Aşa că au fost emise titluri de proprietate cu încălcarea legii. Mai precis, s-a încălcat articolul 4, ind. 1 din Legea nr. 1/2000. Potrivit acesteia, pentru terenurile proprietarilor deposedaţi, persoane fizice, pe care se află bazine piscicole naturale şi amenajate, în funcţie de data aplicării prezentei legi, restituirea se face pe alt amplasament, dacă există suprafeţe suficiente, sau se acordă despăgubire. Aici nu e vorba de braconaj, ci de grup infracţional organizat, iar în zona respectivă se practică furtul pe scară largă, aproape în fiecare noapte, de către oameni care numai cu asta se ocupă. Deci, cred eu, trebuie să intervină organele abilitate – D.N.A. şi Parchetul. Nu mai depinde de mine: ca funcţionar public am respectat ierarhia şi se poate uşor constata cum s-au dat titlurile de proprietate. Când se va face lumină nu ştiu, dar se va face odată. Îmi pare rău de dl. Cenean, are plata redevenţelor la zi la A.N.P.A, se află în deplină legalitate şi, sincer, nu merită această soartă”!