Viitorul Clujului şi Ardealului, în hazardul axelor geo-politice

Voi primi acuzaţii – Dumnezeule, pentru a câta oară – că sunt un separatist, referindu-mă doar la Cluj, la Ardeal. Nu sunt un separatist. Scriu despre locul în care m-am născut şi m-am format, despre regiunea geografică pe care o cunosc în detaliu, despre fapte care afectează viaţa mea, a familiei mele, a oamenilor pe care-i cunosc de mai mult de o jumătate de secol şi pe care îi întâlnesc în fiecare zi. Urmând o logică a extensiei, scriu despre viaţa şi viitorul celor care aparţin acestui pământ care se numeşte România.

În această săptămână m-am aflat în zona străzilor Artelor, Actorului, Beethoven etc., pe scurt, unul din fostele cartiere ale Oştezenilor (n. a. copil si adolescent fiind, în august-septembrie, “gaşca” noastră din centru făceam câte o raită în acest cartier ca să “furăm” fructe de pe crengile care se înclinau peste garduri, spre trotuar). Am trăit revelaţia progresului clujenilor, frumuseţea şi bunul gust a caselor construite (inclusiv un membru al familiei mele). Organizarea disciplinată a curţilor, cu iarba cosită la milimetru cum numai în ţările germanice, sau Anglia şi SUA am mai văzut. Apoi curăţenia exemplară a străzilor. Aceeaşi frumuseţe şi disciplină am văzut pe străzile Cireşilor, A. Borza, Republicii, Andrei Mureşanu, tot Gheorgheniul şi Grigorescu (unde şi-a constriuit casă un alt membru al familiei mele). Cu o împlinire sufletească gândul mă duce la români, foştii valahi, deci noi, care am atins cel mai înalt nivel de civilizaţie din întreaga noastră istorie.

Dar oare realizările noastre nu ne fac vulnerabili ? Oameni bine pregătiţi, îmi răspund prompt: “Ba da. Românii vor ceda imediat la orice ameninţare venită din est sau din vest pentru a-şi apăra ce au construit până acum ”, îmi spune un prieten descendent dintr-o veche familie de clujeni. Urmăresc zilnic ştirile din Europa şi SUA. De o săptămână atenţia tuturor agenţiilor este îndreptată spre “negocierile secrete” dintre Vladimir Putin şi Angela Merkel, privind soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina. Negocierile au început înainte de doborârea avionului Malaysian MH17, ceea ce înseamnă că acum lucrurile sunt mai complicate, citează “The Independent”. Axa ruso-germană nu ştim cum a evoluat după prăbuşirea MH17. Am scris două editoriale, “De ce mi-e frică de Ucraina” şi “De ce mi-e frică de Rusia”, în care am încercat să plasez România în jocul puterilor care acţionează cu oameni ca Dmitro Firtaş, cel mai bogat ucrainian, individ cu relaţii în cercurile înalte din Moscova, Kiev, Viena, Berlin. Am mărturist aceste gânduri unui clujean din generaţia mea, preşedinte de partid, fost senator în mai multe mandate. “Nu le pasă de România. Pentru ei, noi nu existăm”.

Într-un clip video, transmis pe mai multe staţii Tv din România, David Cameron, Primul Ministru al Angliei, ţine un discurs în care declară că “Rusia ameninţă inclusiv România”. Să ştie el ceva ce noi nu ştim ? Gândul mă duce la Dimitri Rogozîn, vicepremierul Rusiei care ne-a ameninţat public că “în scurt timp Rusia ne va arăta cine suntem noi, românii, şi ce crede (Rusia) despre noi”. Citesc cu îngijorare despre expulzarea din Berlin a reprezentantului CIA, iar telefonul lui Angela Merkel (după ce a fost ascultat de serviciile NSA ale SUA) este securizat de o firmă din Canada. Pe posturile Tv din România apare ştirea conform căreia există o intensă pregătire pentru o bătălie informatică la nivel global. Iar ucrainienii au folosit rachete balistice (focoase nucleare cu rază medie de acţiune) într-un atac asupra separatiştilor ruşi, fapt la care un specialist al Stratfor (firmă din Austin-Texas, specializată în strategii militare globale) consideră că “lumea trebuia să se aştepte la aşa ceva”. Dacă mai adăugăm conflictul de o brutalitate fără precedent din Faşia Gaza, Războiul Civil şi de durată din Siria, conflictul intern de anvergură din Libia, noile conflicte armate între Azerbaidjean şi Armenia, avem un tablou sumbru al viitorului din vecinătatea ţării noastre.

Există un pachet al embargoului Rusiei impus împotriva Ucrainei, Republicii Moldova, Poloniei (nimeni nu s-a aşteptat la embargoul pe merele poloneze), venind ca o primă măsură mult ante-anunţată de Moscova. În ţinutul Herţei (am văzut la ştiri demonstraţia de împotrivire a populaţiei din Cernăuţi) s-a anunţat înrolarea rezerviştilor pentru antrenament în caz de război. Rusia a anunţat la rândul ei înrolarea a 250 000 de rezervişti, iar la graniţa cu Ucraina au fost masaţi 40 000 de militari.

Mă simt neputincios că toate acestea se întâmplă în jurul Clujului, a Ardealului, tocmai acum când neamul meu a ajuns la o emancipare pe care nu a cunoscut-o niciodată în istorie. Dacă nu vom şti cum să evităm un conflict şi să păstrăm ceea ce am construit–la propriu–, va fi numai vina noastră. Avem oameni foarte bine pregătiţi, toţi români reveniţi din străinătate, cu pregătirea şi inteligenţa necesară care să facă faţă marilor interese ale fostelor imperii din jurul nostru. La Cluj avem nevoie de o altă conducere. Cu pregătire şi gândire europeană. Un excelent articol-anchetă scris de Cristina Beligăr este publicat în săptămânalul clujean Transilvania Reporter despre Capitala “nepromovată” a Tineretului. S-au cheltuit sume mari de bani din bugetul primăriei Cluj, pe salariile unui grup de tineri, neputincioşi, protejaţi ai primarului, care au stat într-un birou din clădirea Prefecturii. N-au făcut nimic. I-am vizitat şi eu de două ori.“Toţi cei cu şcoală şi experienţă în vest, gândim şi vedem fenomenele socio-politice cu 20, 30 de ani înaintea celor rămaşi acasă”, îmi spune un coleg de generaţie revenit acasă după 33 de ani trăiţi în Germania. “A fost şi este o politică de stat ca românilor reveniţi acasa din vest, să nu li se dea funcţii publice. Noi ştim şmecheriile de aici, noi ştim să furăm. Ăştia din vest nu ştiu să fure” am citat un şef, oficial de la externe. Adevărat, noi, cei din vest nu furăm, nu ştim şmecherii, noi lucrăm cu capul, inteligent, cu înţelepciune. Şi dacă–Doamne fereşte–România va pierde ?

Prof. Emil Aluaş

3 august, 2014, Cluj-Napoca, România

Mail: prowestfoundation@yahoo.com

Cadru universitar în Europa şi SUA, refugiat politic în SUA în 1986, publicist cu peste 400 de editoriale/articole publicate în România și Germania (Stuttgart), profesorul Emil Aluaş este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei PRO WEST, Cluj-Napoca.